[Colectiv] 11 lucruri pe care le știm despre incendiu

În timpul documentării pentru reconstituirea nopții incendiului din Colectiv am ajuns la niște concluzii care nu apar explicit în textul publicat în DoR #22 (și online pe 11.12.2015), dar care ajută la înțelegerea unor anumite momente. Informațiile sunt complementare acelui material și nu e nevoie să le citești într-o anumită ordine, pentru că forma e diferită.

ACTUALIZARE (18.12): Miercuri, 16 decembrie, specialiștii de la Insemex (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă) au simulat în laborator incendiul din clubul Colectiv. Experimentul, pentru care au fost reproduse zona barului, scena și stâlpul învelit în burete fonoabsorbant, ar trebui să arăte de ce s-a propagat focul atât de repede, dar și ce substanțe toxice au fost degajate în aer în urma incendiului. Rezultatele testelor și un raport complet asupra incendiului ar trebui să fie făcute publice la începutul lui 2016.

#1. Incendiul a afectat o comunitate unită. Lumea mică a rockului românesc din underground este o comunitate care nu crede în străini, doar în prieteni pe care nu i-a cunoscut încă. Pe lângă fanii, amicii, colaboratorii și colegii celor de la Goodbye to Gravity, în club au fost fotografi de concerte rock, jurnaliști specializați și muzicieni din peste 10 trupe, printre care: Vița de Vie, Bucium, Rising Shadow, Days of Confusion, Changing Skins, Aeon Blank, Up To Eleven, Shifting Sands, Axial Lead, Monarchy.

#2. Geografia locului e esențială pentru a înțelege ce s-a întâmplat în acea noapte – de la incendiu, la evacuare, la intervenția medicală. (Vezi harta.) Din piața Bucur până în Colectiv sunt cam 120 de metri de străbătut printr-un gang și curtea interioară a fabricii Pionierul. Majoritatea imaginilor de la TV cu intervenția medicală și cu poarta închisă erau din piață, nu din curte sau din fața clubului. Grămada de corpuri formată imediat după incendiu a fost în fața containerului prin care se intra în club. Mare parte din intervențiile medicale și de resuscitare au avut loc în piață; corpurile au fost cărate de publicul de la concert, pompieri și polițiști.

#3. Colectiv era un club iubit. Împreună cu Fabrica, Control și Silver Church, Colectiv era unul din cluburile bucureștene despre care muzicieni precum Cosmin Lupu, solist al trupei Days of Confusion, care a fost acolo pe 30 octombrie, spun că au condiții bune: „Am mers de multe ori în Colectiv, era clubul meu preferat. (…) Am fost acolo la multe concerte, printre care: Negură Bunget, AnTheos, Shining, Kistvaen, Bucovina, God.” În Colectiv însă, nu se cânta doar rock. Au fost pe acolo rapperi ca CTC, trupe indie și s-au ținut party-uri electro pentru festivaluri ca Untold și Electric Castle.

#4. Artificiile au fost montate greșit. Jerbele de artificii, a explicat unul dintre pirotehniști pentru procurorii care investighează cazul, urmau să fie montate inițial pe buza scenei. Nu le-ar fi pus acolo întrucât nu exista nicio zonă de delimitare pentru siguranța publicului. Așa că el și colegul lui s-au hotărât să le monteze pe schela metalică din lateralele scenei, câte patru pe fiecare. În declarații au susținut că nu le-ar fi îndreptat către stâlpii acoperiți cu burete, ci cumva către interior. Artificiile, au descoperit anchetatorii, nu au fost montate conform instrucțiunilor (care erau în bulgară, deci necunoscute pirotehniștilor). Acestea ar fi trebuit folosite în aer liber și orientate să țâșnească vertical.

#5. Durata și intensitatea jerbelor de artificii. Marea parte a celor pe care i-am intervievat (dar și a celor care au dat declarații procurorilor sau altor media) spun că a doua rundă de artificii, cea de la care s-a aprins stâlpul, a fost mai intensă și a durat mai mult. E dificil de spus dacă intensitatea a diferit sau nu. Prima șarjă e documentată video și corespunde descrierii de pe eticheta produsului: o jerbă cu durata de 15 secunde, care țâșnește până la trei metri. De la pirotehniștii autorizați cu care am vorbit am aflat că pe un pupitru de comandă a artificiilor (precum cel folosit în Colectiv) nu există un buton pentru intensitate, iar un produs pirotehnic ca cel din acea seară nu mai poate fi controlat după ce a fost pornit. Dacă a doua șarjă a fost diferită – mai lungă sau mai intensă – ar fi fost doar dacă încărcătura a fost greșită din fabricație.

#6. Playlistul concertului. Goodbye to Gravity au început concertul la 22:02, conform referatului procurorilor. Incendiul s-a declanșat la 22:32. Piesele pe care au apucat să le cânte – din clipuri și mărturiile celor prezenți – ar fi fost următoarele: The Day We Die, Atonement, Shadow Puppets (pentru ultimele două nu am găsit dovezi audio/video), Rise From The Fallen, The Cage, Unusual Suspects, The Evil That Men Do. Durata cumulată a acestor piese corespunde celor 30 de minute.

#7. Momentele incendiului.
Incendiul a avut trei momente, descrise atât de procurori, care au urmărit fimările de pe camerele de supraveghere, cât și de oamenii care au fost acolo: scânteile artificiilor aprind stâlpul, apoi focul se întinde la tavan și, mai apoi, întregul club este străbătut de o flacară și apoi cuprins de un fum gros.

1. După ce scânteile au aprins buretele, focul s-a întins đe pe stâlp până la tavan în 10 secunde, spun procurorii. În acest timp, din club spre container și apoi afară se ieșea relativ organizat – era înghesuială, dar nu panică. Mulți spun că au plecat mai mult din precauție. Ieșirea a fost îngreunată de faptul că exista o singură ușă de acces în club – una dublă de termopan, și aceea deschisă doar pe o parte (până la un moment dat).

2. Focul a cuprins întregul tavan în aproximativ 30 de secunde. Probabil doar imaginile din camerele de supraveghere dețin un adevăr mai complet, dar în referat procurorii spun că la 22:33 „un număr mare de persoane sunt strânse în jurul spațiului deschis care realizează accesul în holul de unde se iese afară din club” și că „imediat, fumul devine foarte dens cuprinzând întregul club”. Cam aici se deblochează și a doua ușă și, din cauza presiunii mulțimii care împingea, mulți oameni cad în afară.

3. Undeva când fumul cuprinde clubul – la un minut de când s-a aprins stâlpul – s-ar părea că se oprește și filmarea de pe camerele de supraveghere. (Procurorii nu spun asta clar în referate). Cam atunci a urmat fenomenul pe care cei mai mulți l-au descris drept un vuiet puternic, ca de viscol, urmat imediat de o flacără (care, ieșită pe ușa containerului, s-a văzut ca „o limbă de foc de câțiva metri”) și apoi de un fum dens, negru, prin care nu se putea vedea mai nimic. Flacăra a provocat probabil cele mai grave arsuri, poate chiar moartea celor care încă erau în club sau se înghesuiau la ieșire. Pompierii și alți specialiști nu spun ce s-a întâmplat exact acolo, pentru că ancheta e încă în desfășurare. Cel mai probabil un cuvânt ca „explozie” nu e cel corect, deși e cel mai apropiat ca înțelegere. Există fenomene fizice/chimice într-un incendiu care „bifează” anumite condiții care s-ar fi cumulat în Colectiv – flashover (un fenomen rar care apare din cauza gazelor inflamabile și care se traduce prin trecerea de la arderea localizată la arderea generalizată a tuturor materialelor existente într-o încăpere, la o temperatură de 600 grade Celsius) și backdraft (un accident termic care apare în condiții de volum închis sub presiune, când un foc mocnit/o ardere incompletă este alimentată brusc cu oxigen). Ce s-a întâmplat, de fapt, vom afla atunci când rezultatele anchetei științifice conduse de Insemex (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă) vor fi făcute publice.

#8. Primul apel la 112. Din documentare, am dedus că Gabriel Popescu, un obișnuit al concertelor rock în vârstă de 36 de ani, a fost primul apelant la 112. A ieșit din club de cum a zărit flacăra pe stâlp, sunând din mers. Apelul lui a fost preluat la 22:32. Vreme de peste șapte minute – știm pentru că am ascultat apelul –, dintr-un nor de fum de la câțiva metri de la ieșirea din club, i-a descris dispecerei ce vedea. Abia după primele cinci minute se vorbește despre mai mult de 2-3 victime („20 minim”, îi spune Popescu la telefon), pentru că atunci vede și el mai mulți oameni răniți.

#9. E aproape imposibil să se fi întors cineva în club. Grămezile de oameni din ușa clubului și din preajma ei care au trebuit descâlcite de supraviețuitori și autorități s-au format în primă fază de la înghesuială. Pentru că în container s-a strâns rapid o mulțime compactă care încerca să iasă, a fost de ajuns să se împiedice cineva, pentru ca alții să se împiedice de ei. Au mai fost oameni care s-au împiedicat de prag și au căzut în afara clubului, formând și acolo o mică grămadă, și, mai apoi, oameni care s-au împiedicat după ce au ieșit, pentru că nu vedeau din cauza fumului. De la artificii până la flacăra bruscă care a aprins clubul (și apoi s-a stins imediat) a trecut puțin peste un minut, conform mărturiilor și referatului procurorilor. În tot acest timp, ieșirea a fost blocată și a rămas așa și după, până când corpurile rămase în ușă au fost mutate.

Toți acești factori fac ca probabilitatea ca cineva să fi ieșit și reintrat în club (cum se spune despre unii dintre cei prezenți, cum sunt Claudiu Petre sau Adrian Rugină) să fie extrem de mică, spre inexistentă. (Câțiva dintre martorii cu care am vorbit spun că n-au văzut pe nimeni intrând, în afară de autorități.) Pe lângă dificultatea accesului, în club era beznă totală de la fum și o temperatură extrem de ridicată.

Asta nu înseamnă că Petre, Rugină și alții nu au ajutat oameni – din contră, sunt dovezi că i-ar fi îndemnat sau împins spre ieșire pe alții, că i-ar fi protejat în mulțime. Doar că nu există dovezi că ar fi ieșit vreodată afară, ca apoi să reintre.

#10. Sosirea autorităților
Autoritățile sunt neclare în lămurirea timpilor exacți de sosire. Apelul la 112 a fost primit la 22:32, iar primele echipaje ar fi fost alertate la 22:33, ceea ce se potrivește cu ce se aude din discuția de la 112. Comunicatele Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) spun că la 22:43 au ajuns acolo șase mașini, dintre care una era un echipaj de prim ajutor. Presupunând că au ajuns simultan, e vorba probabil de piață, pentru că n-au ajuns simultan la club. Acolo, din declarațiile martorilor, dar și ale celor care au intervenit, ordinea a fost: doi polițiști, apoi primii trei pompieri, apoi alți pompieri. Autoritățile ajunse primele au chemat întăriri. Comunicatele de presă ale DSU spun că până la 23:00 au ajuns 22 de ambulanțe SABIF și SMURD. Ce rămâne încă neclar e:
– dacă intervenția a crescut gradual abia după ce primele echipaje au văzut gravitatea situației și au cerut întăriri;
– dacă ea a fost crescută încă dinainte ca primii să ajungă la club (pe măsură ce tot mai multă lume suna la 112);
– ordinea și volumul de sosire a autorităților, mai ales a ambulanțelor, de la 22:43 încolo.

#11. Ce a însemnat planul roșu pentru intervenție?
După miezul nopții, Raed Arafat a anunțat în direct la televiziuni că intervenția a trecut sub incidența „planului roșu”, adică era un eveniment mai grav decât se estima inițial. Definițiile sunt mai complicate, dar răspunsul lui Arafat, dat încă din acea noapte, e o dovadă că autoritățile au găsit la Colectiv ceva mai grav decât se așteptau: „[E] o condiție (…) când avem accidente cu multiple victime, mai ales dacă accidentul are mai multe victime decât capacitatea noastră de primă intervenție și atunci mobilizăm mai multe forțe, cum am fost și la spital să aducem personal și echipaje în plus.” ●

Citește reconstituirea incendiului din Colectiv aici. Vom continua să scriem despre Colectiv și urmările incendiului și anul viitor și te rugăm să ne scrii la dor@decatorevista.ro dacă ai idei pe acest subiect.