[24/7] Creionetica: cum îți evaluezi costul real al muncii

Când au lansat propria agenție de comunicare, în 2013, Andrei și Cristiana Bucureci au făcut-o cu o campanie de consum responsabil: cât zahăr găsești într-o doză de băutură carbogazoasă, câtă apă consumi când speli o pereche de blugi și un tricou, cât timp pierzi în trafic, câte chimicale sunt în cosmetice. Au vrut să-și testeze creativitatea și așa și-au dat seama că pot să lucreze în cuplu.

Și-au dat demisia – Andrei, absolvent de arhitectură, voia să se concentreze pe cultură vizuală și graphic design, iar Cristiana, care lucrase opt ani într-un ONG de educație pentru dezvoltare durabilă, voia să treacă de la făcut proiecte sociale la comunicarea lor.

Au făcut de la început un cod de etică: că promovează o comunicare bazată pe încrederea consumatorilor față de brand, că vor să producă mesaje și materiale care încurajează un comportament social și un stil de viață sănătos și care nu discriminează pe criterii de etnie, religie, gen, dizabilitate, orientare sexuală. Au pornit cu propriile economii și cu muncă pro bono, iar în șase luni au avut primii lor clienți: un brand de biciclete care avea nevoie de un logo, Atelier Simpluș, prin care meșteșugari făceau jucării după desenele copiilor, și WWF, cu care au făcut Școala Verde, o platformă de educație de mediu prin învățare experiențială.

De la început unul dintre obiectivele lor a fost să educe organizațiile pe tot ce înseamnă cultură vizuală, spune Andrei. Serile ONG, o serie de discuții și ateliere gratuite pe care le-au organizat în București în primii doi-trei ani de Creionetica, erau o ocazie să vorbească publicului lor despre standarde vizuale, branding, cum faci un afiș și un logo, cum faci campanii neconvenționale. Oamenii din ONG-uri primeau feedback pe posterele lor direct de la public. „Aici ne dorim cel mai mult să avem impact”, spune Cristiana. „Să creștem standardele vizuale ale ONG-urilor și ale proiectelor dezvoltate de business-uri sau instituții publice care sunt în zona societății civile.” Asta au încercat să facă și cu A4Activism, un album cu peste 350 de postere activiste pe care l-au publicat în 2017 în 200 de exemplare gratuite și care a dus în 2018 la o expoziție cu 80 de afișe la Romanian Design Week și alte evenimente.

De la cinci oameni, cât au lucrat inițial timp de un an, în echipa nucleu au rămas ei doi, pentru că ofereau prea multe tipuri de servicii și le era greu să asigure un workflow constant pentru toate. Din graphic design, concept, strategie, producție video, dezvoltare web, PR și marketing online, le-au păstrat doar pe primele trei; pe restul le externalizează în funcție de proiect.

O provocare a fost instabilitatea financiară din mediul ONG, care îi împiedica să-și facă planuri pe termen lung. Unele proiecte pe care lucrează dispar odată cu fondurile, cum a fost campania Servici’ Ușor, care urmărea să promoveze drepturile angajaților pe mai mulți ani, iar după primul an a dispărut.

În 2017, munca cu un consultant financiar i-a făcut să-și dea seama care era costul real a ce făceau. Când venea un client la ei spuneau cât înseamnă creația și cât designul, dar nu luau în calcul timpul petrecut în ședințe, care uneori ajungea la opt ore. Au crescut fee-ul – astăzi primesc între 30 și 60 de euro pe oră în funcție de serviciu – iar bugetele pe campanii variază în funcție de complexitate și durată: pot fi de la 1.000 la 30.000 de euro. Sunt ONG-uri care le cer să lucreze pro bono și atunci le îndrumă spre agențiile convenționale, care ar putea să le includă în programul lor de CSR. Au lucrat pro bono pentru o asociație de romi aflată la început, iar în rest mai oferă reduceri dacă e un proiect în care vor să se implice mai mult sau dacă Creionetica primește o vizibilitate mai mare.

Poate cea mai importantă schimbare în viața și în munca lor e Ilinca, fetița pe care Cristiana a născut-o la începutul anului. Au mutat biroul la ei acasă și și-au propus ca o perioadă să nu mai lucreze pe campanii mari, cum au fost Servici’ Ușor și LikeRom, un proiect pentru Fundația Împreună, prin care au creat o rețea de profesioniști de etnie romă. Astfel de proiecte i-au adus și în prag de burnout.

Pentru următorul an și jumătate vor să se ocupe de proiecte mai mici sau care le dau o flexibilitate mai mare. Au micșorat organizația, au mai puține cheltuieli și își împart mai bine timpul, spune Cristiana. „Suntem chiar mai puțin stresați, mai fericiți. Înainte lucram foarte mult, până la 10–11 noaptea, aveam satisfacția că «Wow, facem chestii mari», dar câștigurile erau tot pe aici.” Impactul cel mai mare vor să îl aibă tot în standardele vizuale ale organizațiilor, pe care cred că le-au crescut.

„Dacă vrem să avem proiecte mai de impact și să ajungem la mase și chiar să le vorbim oamenilor trebuie să facem campanii memorabile. E o investiție pe termen lung, care nu se vede imediat. N-o să vezi donații în cont mâine, dar o să ai o altă reputație, o să comunici mult mai ușor cu toți partenerii pe care ți-i dorești.”

Povestea face parte din „24/7: Un ghid de viață și muncă pentru antreprenorul creativ”, volumul V, un proiect editorial realizat de echipa DoR la inițiativa UniCredit Bank. Dacă vrei să citești cele 20 de povești din ediția 2019, îl poți cumpăra aici.