[24/7] MC CLEAN: O firmă de curățenie crește odată cu clienții ei
În pandemie, curățenia a fost singurul lucru de la care nu a făcut nimeni rabat.
Antreprenor: Cornel Sava
Când noile norme de igienă spun că o clanţă trebuie dezinfectată de zece ori pe zi, un business specializat în curăţenie are șanse mari să crească, mai ales dacă aplică aceleași reguli de dezvoltare care l-au ajutat să supravieţuiască aproape 13 ani.
Cornel Sava, 35 de ani, a înfiinţat prima sa firmă în 2008, la Iași, împreună cu un partener. Ofereau servicii de curăţenie firmelor și persoanelor fizice. După o perioadă de creștere exponenţială – ajunseseră la 30 de angajaţi în 2010 pentru că obţinuseră un contract mare cu o multinaţională, care avea să le acopere 70% din cifra de afaceri în următorii ani, și au continuat să crească –, la final de 2016 au rămas brusc fără clientul cel mai mare.
„A fost multă tensiune atunci”, spune Cornel. Parteneriatul s-a dizolvat și a „luat-o de la zero” în 2017 cu o firmă nou înfiinţată care s-a specializat în servicii pentru firme pentru că ofereau mai multă predictibilitate și condiţii mai bune de muncă pentru angajaţi – merg zilnic în același loc, nu stau pe drumuri între case sau apartamente diferite. Printre clienţii săi se numără retaileri mari, firme de IT și din domeniul auto. Au reluat și parteneriatul cu compania care îi părăsise în 2016.
Echipa a ajuns la 50 de oameni, dar de data asta au crescut treptat și Cornel a avut grijă să dea timpul necesar pregătirii și integrării oamenilor noi. „Am învăţat să dau feedback, că înainte îmi era rușine să le spun oamenilor că nu și-au făcut treaba”, spune acum. „Și am învăţat să recrutez mai bine.”
În lunile de stare de urgenţă, a trimis în șomaj tehnic șapte dintre angajaţi, cei care lucrau la magazinele din mall-uri, care se închiseseră, iar celorlalţi le-a adaptat programul pentru a-i expune cât mai puţin la riscuri. „Am avut noroc că au prioritizat curăţenia”, spune Cornel uitându-se la câte servicii au renunţat companiile anul acesta (teambuildinguri, catering și alte beneficii). „A fost singurul lucru la care nu s-au tăiat bugete.”
Dar și că au fost înţelegători când au trimis agenţi de curăţenie doar pentru o tură, în loc de două, pentru a limita expunerea. Important era că se făcea dezinfecţia de care aveau nevoie și că au putut cumpăra de la ei consumabilele esenţiale – săpun, dezinfectanţi – care nu se mai găseau nicăieri.
Deși au mai primit cereri de curăţenie pentru locuinţe, le-au refuzat pe toate pentru că riscul era prea mare pentru toţi. Frica a fost oricum un element constant în lunile acelea – uneori angajaţii sunau, spuneau că le e frică să meargă la curăţenie și își luau câteva zile de concediu ca să-și revină. Nu l-a surprins, pentru că toată lumea trăia în tensiune. S-au adaptat.
La capătul celălalt erau colegele care nu voiau să poarte mănuși și măști pentru că nu credeau că se pot îmbolnăvi. Acolo a fost nevoie de convingere să respecte regulile.
Măștile au fost oricum o problemă mare. Înainte de pandemie foloseau cam o cutie de 50 de măști pe an – când utilizau substanţe mai puternice de detartraj, pentru a nu inhala aburi toxici – și asta a fost tot ce au avut la dispoziţie în starea de urgenţă, când nu se găseau nicăieri.
Acum, consumă peste 1.000 de măști pe lună, ceea ce le-a crescut cheltuielile. În aprilie, când au reapărut măștile, dar erau mult mai scumpe, au dat peste 1.000 de euro pentru necesarul unei luni.
Cornel crede că toate lucrurile pe care le-au făcut înainte de pandemie – că au lucrat mai mult pentru companii, că și-au diversificat serviciile și ofereau deja deszăpezire și îngrijirea spaţiilor verzi, dar și că începuseră să vândă produse de curăţenie – i-au poziţionat ideal în parteneriatele pe care le aveau.
Companiile preferă să externalizeze toate serviciile de mentenanţă către un singur furnizor, că e mai simplu contractual – și acum mai sigur sanitar – și ei au fost pregătiţi să preia totul. Și a mai fost și norocul de a lucra cu firme la care a găsit înţelegere pentru ajustările din starea de urgenţă.
MC Clean a crescut cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut și continuă să crească. Clienţii și-au închiriat spaţii noi ca să le dea angajaţilor zone personale mai mari, ceea ce înseamnă că și ei trebuie să recruteze oameni noi. „Creștem cu ei.”
Pe termen lung, Cornel își dorește ca pandemia să fie și un pretext pentru a vorbi mai mult despre disciplina și profesionalismul din domeniul curăţeniei. Firma lui, de exemplu, aplică tot felul de proceduri de eficientizare, de la coduri de culoare pentru uneltele de curăţenie, în funcţie de spaţiul în care sunt folosite, la utilaje complicate care necesită pregătire pentru a le folosi corect. Și își dorește să vadă pentru mai mult respect pentru oamenii care fac această meserie: „Nu femeie de serviciu, agent/ă de curăţenie.”
Povestea face parte din „24/7: Un ghid de viață și muncă pentru antreprenorul creativ”, volumul VI, un proiect editorial realizat de echipa DoR la inițiativa UniCredit Bank. Ediția 2020 este dedicată rezilienței în pandemie și poate fi comandată aici.
S-ar putea să-ți mai placă:
[24/7] Grain Trip: O rețetă contraintuitivă pentru supraviețuire
Când starea de urgență a lăsat străzile și brutăria lor goale, doi antreprenori din București au decis să-i învețe pe oameni cum să facă ce produc ei, adică pâine cu maia, acasă. Iar oamenii au învățat, dar s-au și întors la brutărie când restricțiile s-au ridicat.
Cât de greu e să fii editură independentă în pandemie
Editura Black Button Books luptă să supraviețuiască dinainte de pandemie. Cum rezistă?
[24/7] Ce au făcut festivalurile în pandemie?
Am discutat cu patru organizatori de festivaluri despre soluțiile pe care le-au găsit anul acesta pentru a fi aproape de public și despre lecțiile învățate în 2020.