Despre proiectul Obiceiul pământului
Obiceiul pământului este un proiect jurnalistic multimedia despre sclavia romilor și amprenta acelor 500 de ani asupra prezentului. Sclavia a început în 1385 și a fost abolită abia în 1856, timp în care romii au fost proprietăți ale domnitorilor, ale bisericii și boierilor. Această traumă generațională este răscolită deseori de rasismul prezentului. Vindecarea necesită recunoaștere, reconciliere și măsuri reparatorii.
În centrul proiectului se află podcastul Obiceiul pământului, o serie de 6 episoade audio care explorează memoria și influența celor 500 de ani de sclavie. Din decembrie 2021, am publicat eseuri scrise de cercetători, activiști, artiști care au investigat relația lor cu această istorie și continuăm și în 2022.
Sintagma din nume vine din Evul Mediu, când încă nu aveam legi scrise și ne ghidam după „Obiceiul pământului” – o noțiune cunoscută și ca „Legea țării”, care reglementa viața bisericii sau organizarea armatei. „Obiceiul pământului” spunea și că, dacă te nășteai rom, erai sclav. Deși azi nu ne mai guvernează, încă există în noi.
Podcastul a fost documentat de Ana Maria Ciobanu, care și-a petrecut anul 2021 înregistrând cercetători, activiști și artiști romi despre sclavie și modul în care efectele ei se resimt și astăzi. Unul dintre lucrurile pe care le-a auzit cel mai des e că această temă e discutată prea puțin. „Deși a durat 500 de ani și a fost abolită în 1856, sclavia romilor nu e un subiect despre care vorbim sau pe care îl vedem”, spune Ana. „Asta mi-au spus și cei pe care i-am intervievat: nu e în manuale, nici pe plăci memoriale, nici în muzee, dar e peste tot, dacă știi să privești.”
Cu toții își amintesc momentul când au aflat că strămoșii lor au trăit în sclavie. Cu toții au găsit în istorie răspunsuri pentru rasismul prezentului. Cu toții spun că vindecarea necesită recunoaștere și asumare, mai ales din partea noastră, a ne-romilor.
Echipa podcastului
Reporter: Ana Maria Ciobanu
Editor: Cristian Lupșa
Manager de proiect: Nicoleta Rădăcină
Identitate vizuală: Maria Surducan
Muzica: Sebastian Androne Nakanishi
Înregistrări și montaj: Ana Maria Ciobanu
Egalizare sunet: Octavian Coman
Fotografii: Bogdan Dincă
Development și producție digitală: Mihai Ciobanu și Cătălina Albeanu
Transcrieri: Andreea Vasile, Daniela Popa, Romina Surugiu, Daniela Iordăchescu, Anda Lepădatu.
Mulțumim tuturor celor care au contribuit cu vocea, cuvintele, experiențele și cunoștințele lor: Ioanida Costache, Adrian-Nicolae Furtună, Magda Matache, Petre Petcuț, Rowena Marin, Gilbert Costache, Emil Iulian Sude, Cezara David, Marius Turda, Ela Anton, Renata Mihaly, Denis Nanciu, Elisa Dinu, Gelu Duminică, Mariana Sandu, Alina Șerban, Ciprian Necula, Luiza Medeleanu, Georgiana Ioniță, Veronica Petrescu, Zita Moldovan, Mihaela Drăgan, Alexandru Fifea, Studiourile Ferentari, Cristiana Grigore, Ionela Pădure, Ionuț Măcinoi, Romstoria și Ioan Valentin Negoi, Bogdan Chiriac, Delia Grigore, Cristi Moise, Emanuel Barica, Ramona Ursu, Klara Gabor, Vasile Grozea, Nicoleta Fleican, Mihai Neacșu, Centrul Național de Cultură a Romilor Romano-Kher, Centrul de cercetări culturale și sociale Romane-Rodimata, tuturor celor care ascultați și dați informația mai departe și întregii echipe DoR.
S-ar putea să-ți mai placă:
De ce am curatoriat o serie despre sclavia romilor
Această serie este manifestul nostru pentru adevărul despre istoria forțării romilor în sclavie timp de cinci secole.
Ce ne spun pietrele și zidurile despre istoria sclaviei
Un cercetător identifică „locurile memoriei”, adică locurile în care sclavia a lăsat urme la nivelul întregii societăți.
Sclavia romilor: de la recunoaștere, la reconciliere
Reconcilierea dintre romi și ne-romi se poate produce numai când ambele părți recunosc și își asumă împreună un trecut dureros.