Mai verde dincolo de graniță
Mihai și Lulu au protestat, au rezistat, iar de câteva luni s-au mutat la Praga. Așa o să arate oare viața tinerilor din România de acum încolo?
La început de 2018, la scurt timp după ce am aflat cifrele migrației din anul anterior, am început să documentez poveștile celor care părăsesc România. Un studiu ONU din 2017 spunea că peste 3,5 milioane de români locuiesc în străinătate și că țara are una dintre cele mai accelerate tendințe de plecare. Am realizat că acest proces galopant va avea un impact asupra declinului demografic al țării.
Până acum, am urmărit trei astfel de plecări și simt că vor mai fi ocazii. Poate cel mai șocant a fost că, în perioada în care îmi căutam poveștile, mai mult de jumătate dintre cei pe care i-am întrebat dacă știu alți oameni care emigrează mi-au spus că fie au rude plecate, fie știu oameni care vor să plece, fie ei înșiși își făceau deja planuri de plecare.
Un exemplu sunt Mihai Trandafir și Raluca (Lulu) Dumitru din București, care sunt împreună de opt ani și s-au căsătorit în 2018. Mihai, în vârstă de 35 de ani, e programator IT, iar Lulu, cu șapte ani mai mică decât el, e fotograf și bijutier. Din 2012 până anul trecut au participat la toate protestele majore din România, de la cele pentru Roșia Montană, până la cel după incendiul din Colectiv și cel împotriva OUG 13. Au început să vorbească despre mutare în același timp în care s-au decis să se căsătorească, pentru că au realizat că devin din ce în ce mai irascibili și că societatea românească li se pare incorigibilă.
„Vreau un loc unde să nu simt nevoia să deschid la fiecare 15 minute HotNews să văd dacă nu au dat ăștia o ordonanță sau ceva”, spunea Mihai înainte de plecare.
Au ales Praga, un oraș în care nu mai călcaseră, după ce au studiat piața muncii, nivelul de trai și deschiderea spre nou a cehilor. Și-au împachetat viața în două săptămâni, și-au urcat cele patru pisici în mașină și, în aprilie 2018, au pornit spre noua lor casă. Astăzi, Lulu spune că se aștepta să fie greu, însă e mai bine ca acasă. Preferă să-și vadă prietenii apropiați în vacanțe prin Europa.
.
Acest articol apare și în:
S-ar putea să-ți mai placă:
Case și garduri
În căutare de siguranță și control, unii ne mutăm în complexuri rezidențiale izolate.
Reîntoarcerea cooperativei
Asocierea pare soluția salvatoare pentru micii agricultori. Dar cât de ușor le este să treacă peste amintirea…
Locuințele nimănui
O femeie își oferă viața în schimbul unei case.