Cum transformi incertitudinea în oportunitate

În ultimele două săptămâni am avut câteva discuții aprinse cu clienții mei din coaching. Deși lucrau pe obiective diferite, și la cei din companii multinaționale, și la antreprenori, am observat efecte similare și am putut trage câteva concluzii:

• Toți se simt presați din cauza incertitudinii, care e la cote foarte mari;
• Majoritatea lucrează mai mult, în medie, dar sunt mai puțin productivi;
• Ritmul deciziilor este pur și simplu amețitor și se calculează în ore;
• Echipele lor sunt speriate și obosite;
• Nu își mai pot controla oamenii.

De asemenea, aud în conversațiile mele despre manageri care le cer angajaților demonstrații video că sunt prezenți în fața calculatorului, care le dau să facă rapoarte zilnice ca să verifice că lucrează în ziua respectivă și așa mai departe. Și pentru asta v-aș lăsa cu trei întrebări. Dacă ești manager, ele sunt menite să-ți provoace auto conștientizare, iar dacă ești angajat sper să te ajute să gestionezi  aceste presiuni:

1. Care este nevoia din spatele acestor cerințe?
2. Cu ce intenție sunt făcute?
3. Care este impactul lor cel mai probabil ?

În ceea ce mă privește, mă uit la criza asta ca la o mlaștină. Ca să stai la suprafață probabil este mai bine să te miști cât mai puțin și să nu înoți contra curenților.

Chiar dacă problemele cu acest virus par un sprint cronometrat, consecințele economice  sunt adânci și ne așteaptă mai degrabă un maraton. Burnout-ul pândește după colț și se aud ambulanțe pe stradă cu victime ale panicii chiar mai des decât cele ale COVID-19. Estimez că printre aceștia sunt și antreprenori care au atacuri de panică și fac AVC-uri. Și nu sunt puțini. Mulți au rezerve de cash pentru trei luni.

Așadar prima prioritate rămâne reziliența. Parte din filosofia mea este să te conduci pe tine cât poți de bine (și aici să fii blând cu asta, că nu este ușor), ca să îi poți conduce bine pe ceilalți. Voi cum aveți grijă de voi în perioada asta? Ce faceți pentru sănătatea voastră fizică și mentală?

Cum vă uitați la lume și la viitor?

Pentru mine, viitorul era și înainte incert și complex. Acum este și mai și. În cărțile de business se tot rostogolește termenul de VUCA (Volatile, Uncertain, Complex, Ambiguous). Dar ce facem cu acest termen și înțelegerea lui devine foarte important acum. Vrem să controlăm viitorul sau să îl acceptăm? Credem că știm cum este sau ne asumăm că nu știm?

Dacă schimbăm felul în care privim lumea, putem să gestionăm mai bine și presiunea actuală.

De aceea, eu cred că este nevoie să ne dezvoltăm abilitățile viitorului în materie de condus oameni. Era din ce în ce mai clar că stilul command and control nu mai funcționează pentru companiile cu angajați implicați și inovativi, dar cu aceasta criză tranziția se accelerează și se întâmplă pentru toată lumea.

Iată trei schimbări de mindset pe care am lucrat în ședințele de coaching și cu care poți începe și tu, mai ales dacă conduci o echipă:

1. De la CONTROL la ÎNCREDERE

Tu și oamenii tăi sunteți copleșiți de informație. Autoritățile schimbă regulile jocului constant, media vinde pe baza stării de panică generalizată, circulă știri false peste tot… În echipa ta fiecare a înțeles Work From Home în felul propriu. Nici nu mai merită menționat că puțini aveau realmente o practică bună de a lucra de acasă înainte de această criză.

A-ți controla oamenii a devenit mai problematic și mai contraproductiv decât oricând. A fost întotdeauna cazul. Dar a venit vremea să te detașezi și să ai încredere în echipele tale. Și lor le pasă în aceeași măsură ca și ție. Văd ce urmează și le-ar plăcea sa poată contribui cu ceva, să poată ajuta.

Încearcă să faci tranziția mentală de la a controla, la a avea încredere. În loc să verifici dacă își fac treaba, întreabă-i cum le este, de ce au nevoie, cum îi poți ajuta. Fă-i să simtă că sunt parte din poveste. Lasă-i să co-creeze cu tine planul de bătaie și ai încredere că o vor face.

Observă-te când arunci idei în stânga și-n dreapta ca reacție la criză și alege-ți bătăliile. Organizează întâlniri de sincronizare cu echipa și fii empatic. Sincronizarea devine foarte importantă când lucrați de acasă. Ajută-ți oamenii dându-le libertate, autonomie, încredere și responsabilitate și asta îți va duce echipa la niveluri noi de colaborare și implicare.

2. De la a ȘTI la a PRESUPUNE

Cine poate pretinde că știe ce se va întâmpla? Și de ce ar pretinde un lider asta?

Poate că acest mod de raportare la realitate a funcționat în vremuri mai limpezi dar, chiar și atunci, toate planurile și proiecțiile erau doar niște presupuneri cu șanse mici de reușită. Acum, aceste încercări sunt și mai grele. Dar poate că este cel mai bun moment să realizezi acest lucru.

Cred că singura poziție autentică pe care o poate lua un lider acum este să admită că: Nu știe să propună echipelor să lupte împreună. În mentalitatea agilă, asta presupune să admiți că nu poți prezice viitorul, dar să îți și asumi cu toată responsabilitatea „un pariu”, o cale de urmat bazată pe presupuneri imperfecte. Și mai înseamnă vulnerabilitate și în același timp curaj.

Dar asta îți permite să-ți dai voie să greșești, să schimbi planul pe drum, să nu pui aceeași presiune pe tine și pe oamenii tăi, să experimentezi și să îți lași rezerve de putere mentală pentru a o lua de la capăt dacă pariul nu a fost cel bun.

A conștientiza presupunerile pe care le facem în planificări e mare lucru. Cu atât mai mult în România, unde am fost crescuți fără greșeli, fără să avem voie să greșim.

Dacă alegem opțiunile colaborativ ne-am baza pe creierul nostru colectiv de a alege o cale de ieșire. Dacă procesul este condus bine, asta ar pune mai puțină presiune pe umerii unei singure persoane, ar duce la mai multă implicare, mai multă susținere și colaborare.

3. De la a SUPRAVIEȚUI la a IZBÂNDI

Eram într-o sesiune de coaching cu o clientă (antreprenor). În mod normal, s-ar fi stresat la ideea că pierde un contract. Acum însă, nu mai simte aceeași presiune. De ce oare?

Pentru ea, ușurarea vine din faptul că nu mai este vina ei. Contractele nu se închid pentru că a făcut ceva greșit sau că nu a livrat calitate sau că este o problemă de comunicare, de percepție.

Când se anulează tot, numărul alegerilor strategice se reduce brusc și semnificativ. La bază îți rămân două strategii. Să supraviețuiești sau să izbândești! Atunci când cele două nu se confundă, poți să alegi ce vrei să faci. Supraviețuirea e un motivator puternic. Dar vrei să continui să joci? Ai soluții la îndemână? În ce vrei să reușești ?

Dacă noi reușim să trecem prin asta împreună, nu numai că avem mai multe șanse să supraviețuim, putem să izbândim.

Mihai Zânt este Business Coach și Trainer. Are o experiență de peste 10 ani în conducerea echipelor și crearea de organizații care învață și comunică axat pe valori. Îl găsești pe mihaizant.com.