Resurse despre abuz sexual și violență împotriva femeilor

De citit: jurnalism de la noi

• Prădătorii de copii, Libertatea. Poți vedea la firul ierbii care e situația în România când vine vorba de copii abuzați și sistemul de justiție care îi învinovățește sau îi trimite înapoi în grija abuzatorilor;
• Dreptate strâmbă: 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite, Dela0.ro. Investigația a dus la decizia CSM de a verifica dosarele de infracțiuni sexuale cu minori din ultimii șase ani;
• Frica era aici și înainte, DoR. Ce discuții a născut cazul de la Caracal între adolescenții din România?
• Fetele și corpurile lor, DoR. Ce efect are în viața adolescentelor felul în care vorbim despre corpurile lor?
• Cine sunt mamele adolescente din România?, Scena9. Un portret colectiv al mamelor-copii din țară, realizat în 2019, când România avea cel mai mare procent de nașteri în rândul femeilor sub 20 de ani din UE;
• Mame mici, DoR. Cum naști și cum crești un copil, la 15 ani.
• Bătălia pe adolescență, Scena9. Un articol din 2019 despre cum încearcă organizații conservatoare să se infiltreze în școli cu un opțional despre sănătate, inclusiv sexuală, cu tentă religioasă;
• Gluma infinită a violenței, DoR. Un eseu de Elena Marcu, inițiatoare a Școlii Feministe de Vară și fondatoare a editurii Black Button Books, despre cultura glumelor despre viol în care trăim.
• Dincolo de tăcere, dincolo de violență, DoR. Deși de 20 de ani încercăm să ajutăm femeile să se simtă mai în siguranță, în continuare este mai rușinos să fii victimă decât agresor.
• Manifest împotriva culturii violului, DoR. Un text de poeta și regizoarea feministă Medeea Iancu.
• Inegalitatea de acasă, DoR. Cum s-a schimbat fenomenul violenței în familie de când au apărut mișcări sociale și legi care le protejează pe victime.  
• Crima de la grădiniță, DoR. Povestea unei relații de 20 de ani care s-a transformat într-o tragedie, când Nicoleta Botan a fost ucisă de soțul ei chiar în grădinița pe care o înființase.
• Ce caută bărbații? O lume nouă, DoR. Ce a descoperit regizoarea de teatru Catinca Drăgănescu din interviuri cu bărbați despre identitate masculină.
• Cutra, o revistă feministă intersecțională.

De citit: jurnalism de la alții

• Al doilea asalt, The Atlantic. Explică, din perspectivă științifică și nu numai, legătura dintre abuz sexual în copilărie și obezitate/ tulburări alimentare grave; 
• The Lily, o publicație a The Washington Post care documentează subiecte despre drepturile femeilor, inegalitate de gen și relații.
• In Her Words, un newsletter The New York Times care documentează și curatoriază articole despre femei.

De citit: broșuri

• Generația nevorbită, Fundația Friends for Friends;
• Violența de gen te privește, asociația A.L.E.G.;
• Vorbesc cu copilul meu despre abuz, asociația A.L.E.G.;
• Ce poți face dacă ești agresată, Centrul FILIA.

De citit: cărți

• Foame. Memoriile corpului (meu), de Roxane Gay. Autoarea descrie relația disfuncțională cu propriul corp după un viol suferit în copilărie; 
• Mama tuturor întrebărilor, de Rebecca Solnit. O colecție de eseuri feministe recent lansată în România, despre abuz, discriminare, glume cu viol și masculinitate fragilă;
• The Body Keeps the Score: Brain, Mind, and Body in the Healing of Trauma, de Bessel van der Kolk. Carte despre efectele pe termen lung ale traumei (nu numai sexuale, deși e dezbătută pe larg) asupra sănătății fizice și psihice;
• She Said: Breaking the Sexual Harassment Story That Helped Ignite a Movement, de Jodi Kantor și Megan Twohey. Jurnalistele au fost recompensate cu Premiul Pulitzer după ce au publicat în premieră povestea abuzurilor producătorului Harvey Weinstein în 2017;
• Cartea No Visible Bruises: What We Don’t Know About Domestic Violence Can Kill Us, de Rachel Louise Snyder. O radiografie narativă a fenomenului îngrjiorător al violenței domestice din Statele Unite ale Americii, care explică atât de vivid cum se poate ajunge de la abuz la crimă în familie.
• Love, Sula și Beloved. Trei cărți de ficțiune de Toni Morrison, câștigătoare a Premiului Nobel pentru Literatură, din perspectiva înțelegerii abuzurilor suferite de femeile din SUA, în special cele de culoare în SUA;
• O listă de cărți despre abuz sexual al femeilor și copiilor curatoriată de The New York Times.

De văzut

• Emisiunea ELLE nu tace (unde au vorbit și reporterii DoR: Ana Ciobanu despre fricile adolescentelor și Oana Sandu despre violența domestică); 
• SEXUL vs BARZA: canalul online de educație sexuală pornit de Adriana Radu;
• Unbelievable (Netflix). O miniserie despre cum prejudecățile noastre pot condamna victime ale abuzurilor sexuale pentru că nu se încadrează perfect în stereotipul victimei. Citește și articolul care a stat la baza lui;
• Violența împotriva femeilor este o problemă a bărbaților. Un discurs al activistului civic Jackson Katz, care susține că bărbații ar trebui să fie parte din lupta împotriva violenței asupra femeilor. Citește și această listă cu lucruri pe care le pot face bărbații ca să prevină violența de gen;
• Nanette (Netflix). Un show în care Hannah Gadsby abordează trauma și posibilitatea vindecării printr-un stand-up premiat cu Emmy. Te ajută să înțelegi cum poți să râzi despre subiectele astea fără să pici în superficialitate și ignoranță;
• Ţi-am spus că am fost abuzată? Acest film sârbesc cu mărturiile unor tinere care au suferit forme ale abuzului sexual în copilărie arată că cele mai multe abuzuri au loc în familie şi rămân ascunse ani de zile.

Comunități, ONG-uri, bloguri și conturi personale

• Asociația A.L.E.G. Oferă suport psihologic femeilor care trec prin violență domestică și luptă pentru mai multă egalitate de gen. ONG-ul a fondat Rețeaua Învingătoarelor, proiect care aduce supraviețuitoare ale violenței în familie în grupuri virtuale sau grupuri de sprijin pentru a ieși din relații violente. Citește aici mai multe despre proiect;
• Asociația ANAIS. Oferă ajutor juridic și psihologic victimelor abuzului în familie și organizează grupuri de suport;
• Centrul FILIA. Organizație feministă care luptă pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor;
• Asociația Necuvinte. Oferă sprijin juridic celor care trec prin abuz domestic;
• Asociația Pas Alternativ din Brașov. Organizează grupuri de suport pentru femeile care trec prin violență domestică;
• Comunitatea Feminism România și lista lor de ONG-uri care luptă pentru egalitatea de gen;
• Girl Up Romania, o rețea de adolescente care luptă pentru drepturile fetelor și șanse egale;
• Contul de Instagram OriundeOricândOricui;
• Salvați Copiii. Oferă servicii de suport pentru copil și familie în centre de consiliere din București, Iași, Suceava, Mureș, Timișoara;
• Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei. Poți participa la workshopuri, poți învăța despre efectele traumei sau poți face terapie cu specialiștii de acolo;
• Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului;
• Anne Marie Chelariu, o vloggeriță cu conținut care include și discuții despre educație sexuală, dezvoltare personală și sănătate mintală;
• GirlGaze, un contul de Instagram care promovează femei creatoare de conținut vizual. Scopul este să prezinte o feminitate incluzivă și divorțată de orice unghi de abordare masculin;
• iWeigh, un cont de Instagram fondat de actrița și activista Jameela Jamil, pe care poate o știi drept Tahani din serialul The Good Place. Recent a scos și podcastul iWeigh, unde intervievează o diversitate de persoane publice, de la Demi Lovato la Roxane Gay, despre relația cu corpurile lor și depășirea traumelor. 

Hărțuirea stradală

Iată o listă de resurse pentru a înțelege mai bine fenomenul hărțuirii stradale, compilată de Ana Maria Ciobanu în timpul documentării articolului „E timpul să vorbim și despre hărțuire stradală”.

Legislație:

Articolul 208 din Codul Penal: „fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere. Prevede pedepse cu închisoarea de la 3 la 6 luni sau amendă

Legea privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați: „Prin hărţuire se înţelege situaţia în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii persoanei în cauză şi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor; d) prin hărţuire sexuală se înţelege situaţia în care se manifestă un comportament nedorit cu conotaţie sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.

Faptele pot fi constatate de „ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției de Frontieră Române, în zona de competență, precum și de către polițiștii locali”. Aceștia pot aplica o amendă contravențională între 3.000 și 10.000 de lei.

Glosar

Stopstreetharrasment.org adună mai multe definiții și exemple pentru hărțuirea stradală pentru că, în general, problemele care nu au un nume nici nu ajung să fie adresate. Obiectificarea sexuală în public poate include:

• Fluieratul
• Privitul lasciv (leering),
• Înjurăturile sexiste, homofobe sau transfobe,
• Insistatul pentru a afla numele cuiva, numărul de telefon sau încotro se duce
• Urmăritul unei persoane,
• Arătatul părților intime (flashing),
• Atinsul într-un mod sexual nedorit (groping),
• Apucatul de părțile intime,
• Plesnitul „în glumă”,
• Masturbatul în public,
• Agresiune sexuală
• Viol

Jurnalism

• Care sunt sancțiunile pentru hărțuire stradală în alte țări, un material Vice semnat de Simona Chirciu care și-a susținut lucrarea de doctorat pe această temă;
• Cum te ajută Krav Maga să te simți mai în siguranță, Simona Chirciu
• Patru mărturii despre hărțuire extrase de Simona Chirciu din focus grupul realizat pentru lucrarea ei de doctorat;
• Ce înseamnă pentru bărbați să fie aliați în lupta împotriva hărțuirii stradale, Runner’s World
• Cum eviți agresiunea sexuală ca alergătoare
• Femeile vor să alerge fără să se teamă, Runner’s World
• M-a apucat de fund și s-a uitat în ochii mei ca și cum era ceva normal, un eseu de Ana Maria Gheorghe care spune: „Am 30 de ani și cel puțin o dată pe an un bărbat mă abuzează într-un fel sau altul”
• Hărțuirea stradală e o formă a violenței de gen, povestea campaniei #ISayItsNotOk din Marea Britanie care a dus în 2019 la includerea acestui fenomen în Strategia Națională a Guvernului Marii Britanii de a stopa violența împotriva femeilor.

Cercetare

• Intruziunile bărbaților în spațiul public, un eseu al cercetătoarei Fiona-Vera Gray care studiază hărțuirea stradală la Universitatea Durham din Marea Britanie.
• Interviu cu dr. Fiona Vera-Gray despre impactul fluierăturilor în viața femeilor și genul de efort pe care ele îl depun pentru a evita aceste situații.
• Bărbații tind să susțină lupta împotriva hărțuirii stradale în discuțiile private, dar nu și public.
• Să învățăm femeile să se apere sau să investim în prevenție? International Journal of Comparative and Applied Criminal Justice

Apărare

Resurse curatoriate de Ana Soare care pregătește femei care lucrează în zone de conflict:

Există patru tipologii de răspuns la criză:

• ripostezi (fight)
• fugi (flight)
• îngheți (freeze)
• te supui (faci ce spune agresorul cu singurul scop de a te salva, fawn).

După ce identifici care e tiparul tău de reacție, trebuie să treci printr-un antrenament mental, să te uiți în oglindă și să vizualizezi că ți se întâmplă ceva, să-ți lași corpul să simtă acele senzații neplăcute și să îți identifici vulnerabilitățile. Abia după ce înțelegi care sunt punctele tale slabe, poți să îți creezi un scenariu de criză realist. „Ce este familiar pentru corpul tău, devine mai ușor de controlat”, spune Ana.

Ce se întâmplă în corp când ne temem?

• The gift of fear, animație;
• Când suntem amenințați, un semnal de la cortexul motor (cel care controlează mișcările) din creier este transmis rapid prin intermediul căilor nervoase către mușchi, care se încordează, pregătindu-se pentru o situație dificilă.
• Un alt semnal provine de la hipotalamus, o parte a creierului situată deasupra trunchiului cerebral. Acesta transmite un avertisment glandei pituitare, care trimite la rândul său un mesager chimic prin intermediului fluxului sanguin către glanda suprarenala.
• Glanda suprarenală secretă o serie de hormoni ai stresului, norepinefrina sau noradrenalina (precursor metabolic al adrenalinei), adrenalină, cortizol.
• Această infuzie de hormoni te face mai alert, îți ascuțește simțurile, accelerează bătăile inimii și crește presiunea arterială, îți încordează chiar și cei mai mici mușchi, cum ar fi cei care ridică părul sub piele. Ca să ieși din starea asta de alertă, e important să știi cum să respiri ca să-i transmiți corpului tău că e în siguranță.

Modalitati de a-ti ajuta corpul sa iasa din “starea de urgenta” :

• Respirația de calmare introduce aer adânc în plămâni, pentru ca pieptul i abdomenul să se extindă;
• Inspiră adânc când îți simți gâtul și umerii încordați. Pe măsură ce expiri, rulează încet umerii în sus către urechi și  spate, apoi în jos, relaxându-i cât de mult se poate. Umerii sunt mai jos decât erau cu un moment în urmă?
• Când îți încordezi maxilarul sau pumnii: inspiră adânc, apoi expiră lent și relaxează maxilarul până când buzele se depărtează ușor. Inspiră din nou adânc și relaxează-ți mâinile astfel încât degetele să fie ușor distanțate.

Sfaturi pentru siguranță:

• Nu merge sau alerga cu capul în jos/ cu ochii în telefon.
• Privește-te în oglindă ca să vezi cum arată teama pe chipul tău și exersează-ți o mină încrezătoare.
• Fii în alertă când ești pe o stradă întunecată sau pe una foarte aglomerată.
• Fii atentă la persoanele care stau izolate într-o parte și observă trecătorii.
• Dacă nu poți să mergi/alergi fără muzică, volumul în căști trebuie să fie suficient de jos încât să poți să auzi pașii altei persoane în spatele tău.
• Poți folosi dispozitive de tipul Run Angel, o alarmă care emite un sunet puternic când e declanșată și aduce un element de surpriză într-o situație de pericol. Run Angel alertează persoana de siguranță prin SMS și email și transmite coordonatele locației, ora și data în care te aflai. Alarma puternică îți câștigă câteva secunde ca să fugi.
• Poți folosi aplicații de tipul Follow Me care transmit în timp real unde te afli.
• Poți să îți setezi un buton SOS la telefonul mobil care o dată apăsat apelează persoana pe care ai setat-o și începe automat filmarea.

Cum să răspunzi?

StopStreetHarrasment.org a compilat o listă de răspunsuri creative la hărțuire stradală:

• O tipă a prins un semn cu „Hărțuitori” de gardul unde lucrau niște bărbați care au hărțuit-o și a povestit incidentul pe blogul comunității HollaBack care luptă împotriva fenomenului;
• Poți să le oferi un flyer care explică de ce nu e OK ce ți-au spus sau făcut;
• Un formular care-i cere hărțuitorului să detalieze în scris ce ți-a spus.