[24/7] Cafea, design nordic și colaborare
[Poveste din ghidul 24/7]: David Maguet și Răzvan Crișan au deschis cafeneaua m60, botezată după un model de aparat…
Povestea face parte din „24/7: Un ghid de viață și muncă pentru antreprenorul creativ”, un proiect editorial realizat de echipa DoR la inițiativa UniCredit Bank. Ghidul a plecat în lume odată cu DoR #22, în decembrie 2015. Abonează-te ca să-l primești și tu.
CE FAC: Cafenea
Antreprenori: Răzvan Crișan și David Maguet
ÎNFIINŢAT: București, 2014
Noi credem că să crești o afacere înseamnă ani. Poate asta înseamnă fără profit la început, dar vrem să fim încă aici peste cinci ani.
David Maguet și Răzvan Crișan au deschis cafeneaua m60, botezată după un model de aparat foto Leica, în decembrie 2014. m60 are câteva particularități: nu se fumează, n-are ierarhie organizațională tradițională pentru că David și Răzvan se așteaptă ca toți angajații să contribuie, iar pe ei îi găsești adesea luând comenzi sau spălând vase. Amândoi cred în colaborare, nu competiție: cu cât mai multe locuri cu mâncare și cafea bună, cu atât mai bine pentru toți. Iată lecțiile pe care le-au învățat:
Ia-ți partener pe cineva în care ai încredere și care te completează.
Când David a venit în București, în 2007, să se ocupe de programe educaționale pentru ambasada Franței, n-a fost prea încântat de cafenelele și restaurantele gălăgioase și pline de fum. Și el și Răzvan aveau o pasiune pentru spațiile nordice care îmbină o cafenea cu un restaurant, adesea și cu un magazin de design. Așa că, în 2011, pe când David lucra în Helsinki, au început să pună bani deoparte.
Luptă pentru fiecare detaliu. Nu-ți abandona viziunea.
În 2013 au început să caute un spațiu, lucru dificil, pentru că fie nu se înțelegeau cu proprietarii sau vecinii, fie chiria era prohibitivă, fie clădirea ar fi înghițit mulți bani cu renovarea. Au găsit spațiul de pe Mendeleev în 2014 și l-au ales pentru că le-au plăcut strada și ferestrele mari. Au decis să deschidă cafeneaua, deși asta însemna să amâne ideea magazinului, pentru că spațiul e prea mic pentru ambele. Au lucrat totul cu producători locali de mobilă, mai puțin scaunele. David s-a ocupat de design și construcție și spune că accentul a fost pus pe dinamica cald-rece dintre două componente – materiale (în special lemn) și lumină.
Nu vei putea învăța toate regulile. Găsește sfătuitorii potriviți.
Pentru că legislativ trebuie să ai o companie separată pentru a servi mâncare, și-au făcut două, ambele cu Rhino în nume – inspirați de piesa Rinocerii, de Ionesco. Legislația și autorizațiile au căzut în sarcina lui Răzvan, care, cu toată experiența lui antreprenorială la Asociația Oricum sau în crearea ShortsUP, spune că domeniul i-a dat multă bătaie de cap. Au cheltuit bani pe consultanți, pentru că autoritățile nu au un checklist care să te ghideze. Continuă și acum să descopere taxe și reguli neclare despre cum pot folosi muzica, proiectorul, ce pot găti, cum pot depozita etc. „Totul e bazat pe frică, pe amenințarea că vei fi amendat”, spune David. „Ca antreprenor e greu – aștepți susținere și primești amenințări.”
Va fi greu să găsești investitori.
Au început cu 80.000 de euro din banii proprii – fără bănci, fără investitori. David spune că s-a consolat spunând că e prețul unei mașini luxoase. Inițial au construit pe un alt model de business (despre care nu vor să vorbească), dar, într-o zi, David a propus o schimbare de direcție, observând și creșterea pieței de mici furnizori locali de ingrediente și produse. A fost un moment de tensiune, pentru că Răzvan investise deja timp făcând proiecții pe modelul original. I-a zis lui David că trebuie să se gândească și, a doua zi, a început un al doilea Excel, cu accent pe calitate, nu cantitate. Calculele le-au spus că va funcționa. Ce-i drept, spune Răzvan, „în Excel poți face orice afacere să funcționeze”.
Afacerea e construită pe distribuirea și co-crearea de produse împreună cu branduri locale: brutării, firme de catering, prăjitorii de cafea, producători de vin, de bere, crescători de legume. Un soi de sharing-economy pentru o cafenea, spune Răzvan. Tot mai mulți producători locali lucrează cu ei, pentru că au puține oportunități de distribuție – pentru unii, m60 e cel mai mare client.
N-aș deschide prima afacere în domeniul ăsta sau, dacă o faci, începe cu ceva mic.
Pentru deschidere, o agenție de PR a strâns jurnaliști de business la cafenea și au avut parte de articole din start. Au făcut și un târg de design în preajma Crăciunului, unde i-au mai descoperit vreo 300–400 de oameni. N-au fost, însă, pregătiți pentru succesul pe care l-au avut: între ianuarie-martie 2015 a fost mai mereu plin. Anticipaseră un asemenea volum abia după vreun an. Nu aveau suficienți angajați. Nu aveau suficientă mâncare. Și asta pentru că voiau să crească încet. „N-am avut nicio șansă – a trebuit să ne adaptăm din mers”, spune David. „Am cheltuit multe resurse și bani ca să ne calibrăm la volumul de oameni.”
Respectă clienții. Dă-le calitate.
Peste 60% din clienți sunt recurenți. Motivul, crede Răzvan, e constanța. „Peste tot găsești sandwich cu somon. Dar, dacă te uiți la al nostru, e altă filozofie.” Spune că ar trebui să existe „indicatorul sandwichului cu somon”, pentru că îți arată filozofia proprietarilor despre calitate. „Am fost la un loc extrem de scump și sandwich-ul lor îmi indică că nu le pasă de clienți. Pun o grămadă de bani în decor, dar folosesc pâine ieftină, brânză mediocră și somon uscat”.
m60 merge bine azi. Încă nu trăiesc din asta (David e în continuare profesor de matematică la Liceul Francez), dar nici n-au fost nevoiți să mai bage bani. Terasa și alte adăugiri s-au amortizat din vânzări. Monitorizează atent ce se consumă, la fel și cheltuielile – când și-au dat seama că la o salată ieșeau în pierdere, au modificat-o. Obiectivul e ca la aniversarea de un an să-și fi recuperat investiția, iar, din 2016, să fie profitabili. Și, de ce nu, să deschidă alte concepte la care lucrează. „Vrem să fim inovatorii de pe piață”, spune Răzvan. „Să venim mereu cu idei noi.” ●
Povestea face parte din „24/7: Un ghid de viață și muncă pentru antreprenorul creativ”, un proiect editorial realizat de echipa DoR la inițiativa UniCredit Bank. Ghidul a plecat în lume odată cu DoR #22, în decembrie 2015. Abonează-te ca să-l primești și tu.
S-ar putea să-ți mai placă:
[24/7] I’m Fine
Cum poți deveni antreprenor într-un domeniu marcat de stigmat?
Apropo: sunt de etnıe romă.
Actriţa Alina Șerban și jocul cu identitatea.
Bucureșteanul: Concertele secrete
Afli cu 30 de ore înainte unde se ține evenimentul, afli cine cântă abia când ajungi. Te bagi?