Bucureșteanul: Ghidul turistic

Un grup de voluntari le arată turiștilor străini secretele Capitalei.

E aproape 16.00 și soarele încă dogorește. În fața McDonald’s-ului de la Romană, Bogdan Obretin, un tip de 28 de ani, îmbrăcat în pantaloni crem, până la genunchi, și o cămașă albastră, cu mânecă scurtă, așteaptă un grup de turiști cărora o să le arate o mică parte din orașul în care locuiește de mai bine de opt ani. Freelancer în marketing online, Bogdan nu este ghid turistic autorizat, ci voluntar al Bucharest Greeters. A citit despre organizație pe Facebook, i-a plăcut conceptul și, în mai, s-a înscris. Astăzi, la sfârșit de iulie, întâmpină primul lui grup de străini – patru argentinieni veseli: Paula, Pablo, Luciano și Maria, toți sub 30 de ani, cu joburi în inginerie și chimie.

Înființată în aprilie, Bucharest Greeters este o organizație informală (nu are personalitate juridică), prin care oricine are timp și disponibilitate poate să fie ghid. Să fii greeter e simplu: primul pas e să te înscrii pe site și să știi limba engleză. De partea cealaltă, a turiștilor, lucrurile se întâmplă la fel: de exemplu, dacă vrei să vizitezi Bucureștiul, nu ai venit printr-o agenție de turism, cu un grup organizat și un tur prestabilit, și vrei să experimentezi locuri inedite, ghidat de localnici, completezi un formular pe site și ți se atribuie automat un greeter. Regula după care se întâmplă cuplarea turiști – ghid e primul venit – primul servit.

Mai toți cei care apelează la greeters preferă să vadă multe țări, cu costuri mici, să înțeleagă cum trăiesc oamenii din diverse locuri. Paula, Pablo, Luciano și Maria sunt genul de turiști independenți, care caută zboruri și cazări ieftine și care își stabilesc singuri traseele. În primăvară, au găsit o ofertă bună la bilete de avion spre Istanbul și au decis să facă un tur al Europei de Est, trecând prin Turcia, România, Ungaria, Slovenia și Croația. Au ales România, pentru că erau curioși de istoria pre-decembristă, de influența comunismului asupra societății și de cum arată Casa Poporului.

Cum nu au foarte mult timp la dispoziție pentru București, urmând să plece în două zile spre Brașov și apoi spre Budapesta, Bogdan alege să-i ducă pe traseul Romană – Cișmigiu, mergând de-a lungul Căii Victoriei, via Piața Revoluției și Piața Universității. E cea mai simplă modalitate prin care le poate arăta într-un timp scurt câteva din zonele importante, cu valoare istorică și arhitecturală ale Bucureștiului, inserând și informații despre perioada de dinainte de ’89 care îi interesează pe argentinieni.

Opresc prima dată în părculețul din fața Ateneului Român, apoi în Piața Revoluției, la Memorialul Renașterii, cunoscut și sub numele de „țeapă” sau “cartof” și, timp de câteva minute bune, Bogdan le povestește istoria ciudatului monument, ridicat în amintirea celor care au murit la Revoluție, despre momentele acelea, așa cum le știe și el, despre regimul Ceaușescu, despre cum era România înainte de comunism. După, pornesc agale spre Universitate, oprindu-se și în fața Cercului Militar. Pentru că în fișa informală a postului unui greeter scrie că trebuie să le arate turiștilor și părțile inedite ale orașului, Bogdan și cei patru argentinieni trec și pe la o covrigărie de pe Bulevardul Regina Elisabeta, de unde își cumpără covrigi cu mac și susan. Mușcând din ei cu poftă, se îndreaptă către Cișmigiu.

Bogdan a crescut în Alexandria și a ajuns în București odată cu intrarea la Facultatea de Limbi Străine, secția engleză-spaniolă. Bucharest Greeters e strâns legat de pasiunea lui pentru călătorii, alături de cea pentru gătit, pe care și-a materializat-o într-un blog. A început șirul călătoriilor cu Olanda, în vremea studenției, când a fost la un festival de muzică electronică, și a vizitat, până acum, 24 de țări și trei continente, așa că înțelege foarte bine ce îi lipsește Bucureștiului ca să fie o capitală atractivă pentru turiști. Îi plac foarte mult zona de pe lângă Grădina Icoanei, dar și cea de la Aviatorilor, zone care nu au fost atinse de arhitectura gri, monotonă a comunismului. Îi place multitudinea de restaurante și localuri care și-au făcut loc în București – de la Tucano Coffee îi place cafeaua cu lavandă, de la Energiea, cartofii, iar de la Pain Plaisir, multele sortimente de pâine. Îi plac autobuzele turistice și lucrările care au îmbunătățit aspectul zonei centrale. „Dar, în același timp”, spune el „în muzee informațiile nu au fost traduse în întregime în engleză, RATB-ul e un mister pentru un străin și nu există hărți cu obiective ușor accesibile.” În primul rând, și-ar dori ca oamenii să zâmbească mai mult, să fie mai primitori.

Cu gândul la oameni primitori au pus și Irina Botnari și Filip Bunea pe picioare filiala din București, una din cele 77 ale Global Greeters Network (cu destinații pe toate continentele). De la lansare și până acum, organizația a strâns aproape 60 de voluntari și a întâmpinat vreo 100 de turiști străini din 12 țări. Ideea a pornit în urma unei excursii pe care Irina și Filip, angajați în companii de comunicare și organizare de evenimente, au făcut-o în ianuarie la TelAviv. Au aflat de pe net că în orașul pe care urmau să îl viziteze există un grup de greeters care le poate face un tur personalizat. Nu știau prea bine ce înseamnă, dar au zis să încerce experiența. Imediat cum au ajuns, au fost luați în primire de un cuplu care i-a plimbat prin locurile lor preferate din Tel Aviv, iar întâlnirea care trebuia să dureze câteva ore a ținut o zi întreagă. Într-una din zilele următoare, plimbându-se pe străzile orașului, i-a abordat un bărbat la vreo 60 de ani, care fără să le lase timp de refuz a început să le povestească despre oameni și obiceiuri, despre ce înseamnă numele străzilor și ce locuri mai pot vizita. Cam pe-atunci, încântați de experiențele din ultimele zile, a început să apară dorință de a face ceva asemănător și pentru București.

Au vorbit cu prietenii, cărora le-a plăcut ideea, și au început să facă formalitățile pentru a avea și în Romînia greeters: i-au contactat pe cei care se ocupă de rețeaua internațională și au pornit site-ul. Tot ce au făcut până acum au făcut în timpul lor liber și dintr-un singur motiv: le place Bucureștiul, locuiesc aici din primul an de facultate, nu ar pleca din el și cred că are ce arăta turiștilor străini. „Am simțit nevoia să dăm Bucureștiului ceva înapoi”, spune Filip, care are 27 de ani. „El ne-a făcut ce suntem acum și preferăm să vedem părțile lui bune.”.

Planurile lor pentru perioada următoare sunt să mărească rețeaua de greeters și în orașe precum Cluj, Sibiu sau Timișoara și să se partenerieze cu Biroul de Turism al Primăriei București, ca să apară în punctele de informare turistică și să crească, în felul ăsta, vizibilitatea organizației.

După ceva mai bine de trei ore pe străzile Bucureștiului, Bogdan și argentinienii se întorc în punctul de întâlnire și stabilesc planurile pentru ziua următoare, când vor vizita Casa Poporului și Parcul Herăstrău. Celor patru turiști le-a plăcut experiența, la fel de mult pe cât i-a plăcut și lui Bogdan, care consideră Bucharest Greeters o modalitate bună de a cunoaște oameni noi și a vedea prin alți ochi orașul în care locuiești și cu care te-ai obișnuit. Cu ciudățenia și cu părțile lui negative, Bucureștiul este pentru turiști, cel puțin pentru cei care vin prin rețeaua de greeters, un loc interesant, efervescent și surprinzător.

Bucureșteanul este o serie de articole despre oameni și întâmplări din Capitală. ●