Ce ar trebui să știi despre Ordonanța de Urgență care a scos oamenii în stradă
Pe 31 ianuarie, Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură…
Pe 31 ianuarie, Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală. Am vorbit cu practicieni în drept penal și vă explicăm ce s-a schimbat.
În ultimele săptămâni s-a discutat de-a valma despre supraaglomerarea închisorilor, amenzi la CEDO și despre două proiecte legislative care ar institui amnistia și grațierea pentru o categorie largă de infracțiuni, de care s-ar bucura și unii dintre oficialii PSD, inclusiv președintele partidului, Liviu Dragnea. S-a vehiculat și ideea că cele două proiecte i-ar permite să ajungă premier. Sau că abuzul în serviciu s-ar putea investiga numai în cazul unei plângeri prealabile. După două duminici de proteste în toată țara și un simulacru de dezbatere publică organizată la presiunea publică luni dimineața, părea că cele două inițiative legislative aveau să fie supuse unor analize mai serioase.
Marți seara însă, la finalul ședinței de Guvern, ministrul Justiției a anunțat adoptarea OUG nr. 13/2017 de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală și trimiterea în Parlament spre dezbatere a proiectului de lege pentru grațierea unor pedepse, fără ca ele să fi fost trecute pe ordinea de zi.
Vorbim, deci, de două lucruri diferite: o Ordonanță care produce efecte imediat ce a fost publicată, respectiv după 10 zece zile, și un proiect de lege (cel pe grațiere, care încă nu e în vigoare și care poate fi modificat de Parlament), nu de „două ordonanțe”, așa cum s-a vehiculat. Așa cum arată proiectul pe grațiere acum, Dragnea nu va fi grațiat pentru condamnarea pe care o are în dosarul Referendumului și, ca atare, nu poate fi premier în următorul an. Dar dacă proiectul de lege se modifică în Parlament și faptele sale intră la categoria „excepții”, iar legea se votează, va putea deveni premier. De altfel, Guvernul ceruse ca proiectul să se dezbată în procedură de urgență, dar Senatul a respins miercuri acest lucru. Va fi analizat în 45 de zile și apoi va merge la Camera Deputaților.
Care era urgența Ordonanței?
Conform Constituției, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare, când nu mai poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, și trebuie să justifice urgența. Nota de fundamentare a ordonanței spune că urgența derivă din nevoia ca cele două coduri să fie modificate astfel încât să se pună în concordanță cu o directivă europeană și să includă o serie de decizii ale Curții Constituționale (CCR).
Procedura este următoarea: când CCR declară o dispoziție drept neconstituțională, ea nu se mai aplică 45 de zile, timp în care Parlamentul trebuie să modifice legea potrivit deciziei Curții. Dacă acest lucru nu se întâmplă, după 45 de zile judecătorii ar trebui să țină cont de decizia CCR (cu alte cuvinte, ea produce efecte, dar subiectiv și nu uniform).
Judecătorii nu aplică direct decizia CCR ci, în măsura în care dispoziția legală declarată neconstituțională permite, o aplică așa cum a fost interpretată de CCR. În cazul modificărilor de procedură penală, acestea nu se pot interpreta prin analogie. În situația în care nu este posibilă aplicarea, este imperios necesară intervenția legislativă a guvernului.
Dar Ordonanța nu doar că modifică cele două Coduri în sensul armonizării cu deciziile CCR, ci introduce o serie de noi prevederi a căror urgență nu o motivează în niciun fel, cum ar fi dezincriminarea neglijenței în serviciu sau a abuzului în serviciu când prejudiciul produs e mai mic de 200.000 de lei.
Practic, pe unele dintre modificări, urgența nu există, iar pe altele este doar parțial justificată, spun juriștii pe care noi i-am consultat.
Ce se modifică?
OUG nr. 13/2017 aduce două categorii de modificări: la Codul de Procedura Penală, care au intrat în vigoare în momentul publicării în Monitorul Oficial și care sunt de natură tehnică și vizează denunțul sau controlul judiciar, și la Codul Penal, care ar urma să intre în vigoare la 10 zile după publicarea în Monitorul Oficial.
Principala modificare vizează abuzul în serviciu, definit acum ca fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, încalcă o lege, o ordonanță de urgență sau o hotărâre de Guvern și produce o pagubă sau o vătămare gravă drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Ce se schimbă:
Dacă prejudiciul cauzat e mai mic de 200.000 de lei, funcționarii publici (membri ai administrației centrale și locale, cum ar fi primarul, prefectul sau președintele Consiliul Județean, sau parlamentari, membri ai Guvernului) nu vor mai răspunde penal pentru abuz în serviciu (de exemplu: un manager de spital ar putea împărți bugetul pentru medicamente în contracte mai mici, pe care să le acorde cui vrea, fără a mai răspunde penal pentru abuz, spunea Laura Codruța Kovesi). Acest plafon nu exista până acum și valoarea lui a fost stablită arbitrar, spun specialiștii, întrucât nu este corelată cu salariul mediu al funcționarului public din România. Aceasta ar fi prevederea care i-ar înlătura răspunderea lui Liviu Dragnea pentru instigarea la abuz în serviciu cuprinsă în actualul dosar aflat pe rol, în care prejudiciul este calculat la 106.000 de lei, iar următorul termen de judecată ar fi 14 februarie.
La 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, toate modificările vor intra în vigoare și vor produce efecte. Din acel moment, magistrații vor analiza fiecare caz de abuz în serviciu (în curs de anchetare, în curs de judecare sau deja soluționat) și vor dispune renunțarea la ancheta penală sau achitarea, dacă prejudiciul e sub 200.000 de lei sau dacă nu constată vătămări grave, certe și efective ale drepturilor sau intereselor unei persoane. În aceste cazuri, infracțiunea de abuz în serviciu se va șterge din cazier.
Funcționarii publici condamnați pentru abuz în serviciu ar putea ocupa o funcție publică. Până acum, judecătorul avea posibilitatea să interzică asta maximum cinci ani. Practic, un prefect, un director dintr-un minister sau un director de spital condamnat pentru abuz poate fi menținut sau repus în funcție.
Pedeapsa cu închisoarea scade. În prezent, codul prevede închisoare de la doi la șapte ani. În OUG 13, pentru un prejudiciu mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, pedeapsa este de la șase luni la trei ani sau amendă. Iar îngrădirea drepturilor sau crearea unei situații de inferioritate pe teme de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se pedepsește acum cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă, în loc de doi-șapte ani ca înainte.
Abuzul în serviciu nu se mai aplică în cazul emiterii de acte normative (aici intră de la legi, până la hotărâri de Consiliu Județean sau dipoziție de primar). Aceasta este o noutate absolută și îi plasează, practic, pe legiuitori, deasupra legii. Ei ar putea da legi abuzive fără să poată fi trași la raspundere. De exemplu, prin absurd, dacă un primar dispune închiderea școlilor din orașul lui sau demontarea tuturor semnelor de circulație și produce, deci, o vătămare gravă drepturilor unor persoane fizice, el nu mai răspunde penal pentru abuz în serviciu. Actul lui se poate ulterior anula în instanță ca fiind ilegal, dar primarul respectiv nu răspunde penal pentru abuz în serviciu, ci, eventual, pentru alte infracțiuni.
Ce nu se modifică:
Deși se vorbește despre acest lucru în spațiul public, în forma finală a OUG 13, publicată în Monitorul Oficial, nu există nicio prevedere privind necesitatea unei plângeri prealabile pentru ca procurorii să înceapă anchetarea unui caz de abuz în serviciu. Această prevedere exista în forma pusă în dezbatere publică, dar nu mai există acum.
Alte modificări aduse Codului Penal:
Neglijența în serviciu nu mai este infracțiune. Spre deosebire de abuz, care presupune intenție, neglijența în serviciu presupune superficialitate în îndeplinirea atribuțiilor. Spre exemplu, în cazul incendiului de la maternitatea Giulești din 2011, electricianul a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru neglijență în serviciu.
Nu mai e conflict de interese dacă un funcționar public favorizează un fost șef, un partener de afaceri sau pe cineva care tocmai i-a plătit o vacanță. Până acum, Codul Penal pedepsea pentru conflict de interese un funcționar public care lua o decizie care aducea un folos sieși, unei rude până la gradul doi (OUG nu modifică asta), celor cu care a fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii cinci ani sau cuiva care i-a adus foloase de orice natură (cadouri, vacanțe, donații).
Ce se mai poate face?
Ca ordonanța să nu intre în vigoare, până pe 11 februarie, ar trebui ca:
Guvernul să revină asupra ei, să o modifice sau să o abroge;
Avocatul Poporului să o atace la CCR, care să o declare neconstituțională (Avocatul Poporului a făcut asta pe 3 februarie, după ce în seara de dinainte și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație i-a cerut-o);
Parlamentul să o respingă și să nu o transpună în lege (Practicienii spun însă că va dura mai mult de zece zile);
Curtea Constituțională să dea curs sesizării CSM pentru conflict constituțional (care presupune că o autoritate își arogă puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice).
20 comentarii la Ce ar trebui să știi despre Ordonanța de Urgență care a scos oamenii în stradă
Comentariile sunt închise.
S-ar putea să-ți mai placă:
Ce ne-a plăcut din DoR în 2018
Iată poveștile noastre preferate dintre cele pe care le-am publicat anul acesta.
[Out] Robert „nu pare gay”
Robert Kara spune că nu a avut probleme în a accepta că e gay. În schimb, a avut dificultăți în a fi crezut de cei din jur. Era, pur și simplu, „prea normal”.
Un hotel cu câțiva ani înaintea orașului său
Privo ascute standardele de ospitalitate și gastronomie din Târgu Mureș.
De ce se aplica retroactiv iar darea in plata, de exemplu,nu, decat cu anumite si mari exceptii?
Legat de drepturile omului, cum e posibil ca pedeapsa maxima sa fie de 1 an sau amenda, cand evenimentul poate avea impact asupra intregii vieti a individului si asupra calitatii acesteia? Nu se mai tine cont de drepturile omului stabilite la nivel mondial?
Multumesc!
ce vrei să spui prin: „evenimentul poate avea impact asupra intregii vieti a individului si asupra calitatii acesteia?”. trebuie să vii cu cazuri concrete, ca pedepsele nu pot fi aplicate aşa, la general, şi pe bază de „poate”. decriminalizarea e una, iar pedepse trebuie să existe, dar închisoarea e şi trebuie să fie o soluţie ultimă, şi aplicată în cazuri grave. nu poţi să încarcerezi o persoană doar pentru că e îngustă la minte şi nu-şi face treaba.
Se aplica retroactiv, spre deosebire de darea in plata, fiinda legile penale mai favorabile se aplica retroactiv. E un principiu de drept care asigura tratamentul egal al cetatenilor, pentru a evita situatii de genul cand o anumita lege este prea aspra si e inlocuita cu una mai echitabila. Si cei care au comis infractiunea inainte de intrarea in vigoare a legii mai favorabile vor beneficia de noua lege. Altfel intervine discriminarea pe criteriul ca.. ai comis o infractiune mai devreme si nu mai tarziu, ceea ce nu e un criteriu care sa justifice discriminarea. Acest principiu se aplica doar legilor penale, nu si celor civile.
foarte bun articol si analiza. si multumesc mult pentru link-urile aditionale ! keep up the good work !
Excelent comentariu, clar și nepărtinitor. Ar trebui MULTIPLICAT , difuzat, să înțelegă lumea despre ce este vorba, să nu se mai lase prostită.
„Funcționarii publici condamnați pentru abuz în serviciu ar putea ocupa o funcție publică.” – asta e gravă. e firesc ca trebuie mentinuta interdictia de a ocupa o functie publică pentru o anumita perioada.
„Pedeapsa cu închisoarea scade.” – asta e o masura buna, ba chiar poate fi eliminata pedeapsa cu inchisoarea, atata timp cat se recuperează prejudiciul, se aplică amenzi grele, şi se interzice ocuparea de functii publice pentru o perioada. nu e nici un avantaj pentru stat si societate sa tina in inchisoare, pe bani publici, astfel de infractori (doar in cazuri de prejudicii uriase sau de recidiva).
restul modificarilor mentionate in articol sunt, iarasi, abuzive.
Termenul denuntarii abuzului în serviciu de 6 luni de la data savarsirii faptei face imposibila o sanctionare ulterioara din partea Curtii de Conturi, care poate verifica activitatea si dupa 12 luni.
Să vedem aici: ” o paguba materiala mai mare de 200.000 lei ori ORI O VĂTĂMARE GRAVĂ”. Nu știu ce juriști aveți, dar o „vătămare” e și atunci când îi iei unui orb bastonul alb, sau iei mijlocul de producere a traiului unui om, sau își pierde casa, sau orice îl vatămă în drepturile lui. Chiar, ce studii au juriștii care (n-)au citit, sau cei care au vrut să se scape, dar au lăsat în lege exact mijlocul prin care ar putea fi pedepsiți discreționar de instanțe ostile? Mă întreb…
Restul sunt normale (de perfecționat), dar normale.
🙂
Protestele lui pește…
Draga Vlad, normalitatea este cand inaspresti pedepsele, nu dezincriminezi cu dedicatie. Cat e salariul tau de postac? Iti dau eu de doua ori mai mult!
@ Daniela Craciun (pentru ca nu am buton de Raspunde pe comentariul dvs.): in cazul managerului de spital care imparte bugetul in contracte sub 200.000 RON, nu ar putea fi considerat acest lucru ca o vatamare GRAVA..a drepturilor…unei persoane juridice?
Stimata redactie, d-l Dragnea va fi gratiat pentru ca el este condamnat conform legii 78/2000. Aceasta lege nu se regaseste intre acele acte normative, legi sau ordonante specificate in acel proiect de ordonanta care sa nu faca obiectul acelei ordonante.Multumesc.
Am nevoie de o clarificare: Un manager de spital e conform legii funcționar public?
„Dacă prejudiciul cauzat e mai mic de 200.000 de lei, funcționarii publici (membri ai administrației centrale și locale, cum ar fi primarul, prefectul sau președintele Consiliul Județean, sau parlamentari, membri ai Guvernului) nu vor mai răspunde penal pentru abuz în serviciu (de exemplu: un manager de spital ar putea împărți bugetul pentru medicamente în contracte mai mici, pe care să le acorde cui vrea, fără a mai răspunde penal pentru abuz, spunea Laura Codruța Kovesi).”
AM intrebat si pe FB dar inca nu am primit raspuns.Eu din ce am citit inclusiv in decizia CCR – https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2016/06/decizia_405.pdf – am inteles ca articolul respectiv NU a fost declarat neconstitutional , citez ” constată că dispoziţiile
art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt
constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din
cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.”
Poziția 57 conține sintagma: încalcă prevederile constituționale.
Detaliez mai jos:
Ce spune Curtea, e ca articolul anterior era interpretabil și a explicat prin aceasta decizie de atunci încolo cum sa se interpreteze, adică nu subiectiv ci numai în sensul încălcării legii. Deciziile Curții actualizează Codurile, astfel încât modificările să devină lege cunoscută de tată lumea, nu doar de juriștii care operează cu ele de îndată ce CCR se pronunță.
Citez: Având în vedere specificul dreptului penal, Curtea apreciază că, deşi propriu folosirii în alte domenii, termenul „defectuos” nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal, cu atât mai mult cu cât legiuitorul nu a circumscris existenţa acestui element al conţinutului constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu de îndeplinirea anumitor criterii. (…) Curtea constată că termenul „defectuos” nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia.
Apoi, poziția 57 din decizie: Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi cele ale art.297 alin.(1) din Codul penal încalcă prevederile constituţionale ale art.1 alin.(5), întrucât sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” nu prevede în mod expres elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată.
Stimate domnule Vasile Daineanu, consultati proiectul legii de gratiere disponibil in articol si veto vedea ca Legea 78/2000 este o lege speciala exceptata in intregime de la gratiere
Nu va suparati domnilor si doamnelor, dar am si eu o intrebare: acesti „functionari publici” nu sunt si ei cetateni romani??? De ce trebuie ei sa aibă mai multe drepturi ca si mine, care sunt tot centatean roman??? Orice gresala se plateste oriunde pe lumea asta, toti suntem egali in fata legii!!! Cred ca asa s-a ajuns la protestele din ziua de azi…am uitat esenta: primeaza statutul social, situatia financiara si uitam sa fim oameni!!
Pentru a intelege ce este acela un abuz, ar trebui sa discutati cu cei care sunt abuzati.Cetateanul este la mana functionarului public si este lipsit de aparare.
Degeaba faci o sesizare administrativa asupra unui functionar care ti-a incalcat un drept, pentru ca cercetarea se intoarce la acelasi compartiment unde lucreaza functionarul. Rezultatul in cele mai multe cazuri – nu se confirma sesizarea – iar petitionarul ramane cu timpul pierdut, cu problema nerezolvata. De cele mai multe ori iti arata nonsalant usa justitiei pentru a te judeca zeci de ani.
Chiar daca ai obtinut satisfactie in procesul civil, functionarul in cauza poate sa continue sa ia decizii abuzive. Pe Romaneste – te prosteste in fata.
Cred ca nimeni nu doreste oameni la puscarie si nu asta este scopul nostru ca cetateni, dar prin modificarea legii penale, nu le mai este nici macar frica.
Intrebarea si problema care trebuie pusa este: cum suntem noi cetatenii aparari impotriva unor abuzuri. Care este mecanismul astfel incat conducatorii/ functionarilor nostri sa lucreze in interesul cetatenilor?
Abuzul este de multe ori = cu neglijenta in serviciu sau = incompetenta. De ce sa fim umiliti de un functionar public?
De ce mediul privat nu beneficiaza de aceeasi clementa? Si in mediu privat se adopta hotarari/ dcizii, etc..
Un alt element foarte important, este cel legat de pagubele nepatrimoniale.personal am avut nenumarate cereri impotriva unor decizii abuzive si cu legea in mana, cu articolul scris foarte clar, o anumita institutie ne-a refuzat acel drept. degeaba am facut petitii mai sus catre minister, sau esaloane superioare – raspunsul era dat de fiecare data de juctionarul care a comis abuzul.
In concluzie, nu cred ca merge asa.Subiectul nu este unul simplu care sa fie tratat partizan , din punctul de vedere cu cine ai votat.
Trebuie sa gandim profund, sa ne ascultam valorile si sa aducem valorile in fata.
Guvernul ar trebui sa o abroge sau anuleze? Ideea e ca ne intereseaza o solutie in care acest act nu produce niciun efect. Sa nu existe posibilitatea sa se dea o sentinta in viitor care consideră legea cea mai favorabila
Atât cât știm noi de la practicieni, Guvernul nu poate anula o OUG publicată în MO. Doar o instanță poate anula o lege/ordonanță. Guvernul poate da o altă OUG care să abroge OUG13 integral sau parțial. Așteptăm și noi să vedem cu ce soluție vin mâine.
Poporul acesta nu este alcatuit doar din functionari publici…da ?
Ce vad aici vad numai beneficii pt toti cei ce au furat si cei care vor fura de aici inainte. Asta se intampla cand talharii au puterea de a.si face propriile legi.
Pe mine nu ma intereseaza partidul din care fac ei parte,pe mine ma intereseaza ca cei ce au „gresit” sa plateasca.
Cei mai vinovati de aceasta situatie suntem noi,pt ca am ajuns sa ne urâm pt ca hotii sa devina împarati iar noi muritori de foame.