Cele mai bune povești din 2014

La fiecare final de an, ne amintim de poveștile care ne-au marcat și din care am învățat să fim mai buni în ceea ce facem, dar și în viața zi cu zi. Iată lista din 2014 (care se alătură celor din 2013, 2012, 2011).

Notă: Pentru frecvența cu care au apărut printre preferințe, putem considera Serial și The Empathy Exams revelațiile anului. Printre multi-nominalizați s-au numărat și StartUp, The State of the American Dog sau Who wants to shoot an elephant.

Cristian Lupșa, editor

1. The Confidence Gap
Katty Kay și Claire Shipman, The Atlantic
Un cover story din The Atlantic spune că femeile rămân în urmă profesional din cauza lipsei de încredere și că – din păcate – uneori încrederea e mai importantă decât competența.

2. The Empathy Exams
Leslie Jamison, The Believer
Leslie Jamison a publicat primăvara asta colecția de eseuri The Empathy Exams, o explorare a ce înseamnă durerea, cum se manifestă și cum poți s-o interiorizezi, mai ales când nu e a ta sau când locul descris nu-ți aparține. Unul dintre cele mai superbe eseuri e cel care dă titlul cărții.

3. Things
Radiolab
Episodul acesta din Radiolab vorbește despre relația noastră cu obiectele, despre cei care le folosesc ca să-și croșeteze narațiuni personale și sociale și despre cei care nu simt nicio emoție pentru relicvele trecutului.

4. Partial Recall
Michael Specter, The New Yorker
Un text care spune că amintirile traumatizante pot fi „rescrise” prin repovestire. Mi se pare o formulă de atac a trecutului mai umană decât ștergerea nemiloasă a la Eternal Sunshine of the Spotless Mind.

5. Serial
Un spin-off This American Life, care, timp de 12 episoade a spus povestea unei crime întâmplate acum 15 ani. E mai complicat de atât (despre memorie, adevăr și alte necunoscute), dar nu vreau să vă stric plăcerea.

6. Nihilism (I și II)
O dublă Radiolab-On The Media despre nihilismul contemporan, dacă e mai fără speranță decât nihilismele din trecut și ce spune despre cum e astăzi lumea.

7. No Exit
Gideon Lewis-Kraus, Wired
Probabil ați fost inundați deja de cuvintele astea: startup, disruption, innovation, iteration, accelerator, incubator etc., vocabularul unei versiuni moderne a goanei după aur. E același vocabular folosit și de câștigători, dar și de învinși. Acest articol este despre cum arată viața celor din urmă, mult mai numeroși, și ce înseamnă uneori să visezi să dezvolți o tehnologie nouă, 

Gabriel Dobre, senior editor

1. A Speck in the Sea
Paul Tough, The New York Times Magazine
E primul articol pe care l-am citit anul ăsta (a apărut pe 2 ianuarie) – uitasem de el până mi-am luat lista de lecturi la puricat și am recitit începutul: „Looking back, John Aldridge knew it was a stupid move.” Cum să nu vrei să citești mai departe? Pentru poveste și, mai ales, scriitura reținută dar puternică.

2. The Hunt for el Chapo
Patrick Radden Keefe, The New Yorker
Mexic, trafic de droguri, goana autorităților după căpetenia celui mai mare cartel, Sinola, mereu cu un pas în fața lor, și nume ca El Chino Antrax. Se citește ca un film (citisem undeva că regizorul Peter Berg ar lucra deja la un proiect după povestea asta).

3. Două de la Atavist
Tot din categoria se citește ca un film, am o slăbiciune pentru multe dintre poveștile publicate de The Atavist (cred că n-a fost an să nu am una pe listă). Anul ăsta am cel puțin două favorite care ar merita să intre în orice top: The Dead Zoo Gang, o bandă de irlandezi fură cornuri de rinoceri din muzeele din Europa, și A Thousands pounds of Dynamite, un inginer ungur refugiat politic în State și planul lui de a se restabiliza financiar cu ajutorul uneia dintre cele mai complicate bombe din câte văzuse FBI-ul până atunci.
Bonus: tot din filmul ăsta al poveștilor palpitante mai e și Pipino, Gentelman Thief, de la Epic Magazine. (Asta e la liber, celelalte două sunt pe bani.)

4. StartUp
Alex Blumberg
Anul ăsta, în jurnalism, pare că a fost anul poveștilor serializate. Da, în principal Serial a luat tot caimacul, dar mai sunt câteva experimente interesante. StartUp e încercarea lui Alex Blumberg, a lucrat și la This American Life, de a porni un business și de a-și povesti experiența pe parcurs. E foarte onest, uneori ți-e milă de el, alteori te bucuri cu el și ajungi pe la episodul trei să îi înțelegi gaura din stomac când se trezește noaptea îngrozit că s-ar putea să nu-i iasă și să ajungă îngropat de datorii. Într-un fel, îmi place mai mult decât Serial.

Lavinia Gliga, senior editor

1. The State of the American Dog
Tom Junod, Esquire
Povestea unui pit bull și povestea tuturor pit bullilor, un câine în egală măsură demonizat și apărat, mistificat, discriminat, abandonat și salvat, ucis, Câinele American absolut.

2. You’re 16. You’re a Pedophile. You Don’t Want to Hurt Anyone. What Do You Do Now?
Luke Malone, Matter
Povestea unui puști care-și dă seama că e pedofil și încearcă să se „vindece”. Dar cum poți lupta cu tine însuți când ești conștient că pornirile tale interioare încalcă cele mai profund înrădăcinate norme sociale, cum îți poți repara natura – și ce face societatea cu cei care duc această luptă.

3. To Siri, With Love
Judith Newman, The New York Times
O poveste mică, spusă de mama unui puști cu autism care se împrietenește cu sistemul de operare al telefonului. O întrebare mare și tot mai interesantă: cum va crește relația noastră cu tehnologia sau, mai larg, cu produsele minților noastre. (De aprofundat cu filmul Her.)

4. The Big Kill
Elizabeth Kolbert, The New Yorker
Povestea războiului declarat de Noua Zeelandă speciilor invazive, introduse de oameni – practic, toate mamiferele –, care distrug fauna locală. Un război care cere să ucizi ca să salvezi și ridică o sumedenie de întrebări despre impactul omului asupra mediului, tot mai iluzoria întoarcere la „natura originară”, toate într-un spațiu ca o eprubetă a evoluției.

5. Carriers: A Webcomic on Health, Luck and Life
Lauren R. Weinstein, Nautilus
Povestea – desenată – a unei viitoare mame care, datorită științei, se confruntă cu cea mai dificilă decizie: să renunțe sau să continue să ducă o sarcină care-ar putea aduce pe lume un copil cu o boală genetică fatală.

6. Dr. V’s Magical Putter
Caleb Hannan, Grantland
Exclusiv pentru discuția despre rolul jurnalistului/povestitorului. Punctul de pornire e o poveste aparent simplă – o femeie proiectează o crosă de golf posibil revoluționară –, care însă se complică: jurnalistul descoperă că femeia este un transsexual și se afundă într-o investigație despre identitatea ei; până la publicare, femeia se sinucide. Articolul a iscat dezbateri despre cum tratăm subiecte încă insuficient explorate, cum e identitatea de gen, despre responsabilitatea jurnalistului față de subiectele lui, despre etică, empatie și umanitate. Mai mult însă, e un exemplu de ratare a unei povești, o capcană în care putem cădea oricând scriem despre oameni pe care nu ne străduim suficient să-i înțelegem.

Bonus: Bluebird
Drea Cooper & Zackari Canepari
Un loc, povestit din imagini și-o poezie.

Gabriela Pițurlea, editor asociat

1. Breaking the Waves
Ariel Levy, The New Yorker
Nu ai cum să faci la 60 ce ai făcut la 30, darămite ce nu ai putut face la 30, parafrazează Ariel Levy un gând al Dianei Nyad care, după trei decenii de pauză, a reîncercat să-și împlinească un vis: acela de a înota din Cuba până-n Florida.

2. The Collateral Damage of a Teenager
Jennifer Senior, New York Magazine
Unele articole îmi plac pentru cum mă armează cu niște lucruri de care nu știu sigur că voi avea nevoie în viață, dar care par esențiale pentru ființa umană ceva-mai-OK. De exemplu, ideea că nebunia adolescenței e în egală măsură despre puștiul care sare de pe acoperiș și despre părinții care încep să se gândească la deciziile pe care le-au luat și la ce vor face cu ei înșiși odată ce copilul le devine adult. De exemplu: Happiness is an unfair thing to ask of a child. The expectation casts children “as antidepressants,” he notes, and renders parents “more dependent on their children than their children are on them.”

3. Nightmare at the Picasso Museum
Jonathan Jones, The Guardian
Muzeul Picasso din Paris s-a redeschis toamna asta, după cinci ani de renovări cu cântec. Jones intră-n pântecele încâlcit al balenei artistice și găsește tot ce ți-ai putea dori – intrigi, infatuare, scandaluri, dar și suficiente detalii despre Picasso și moștenirea lăsată de el, încât la final te trezești scormonind în arhiva The Guardian după mai multe texte de-ale lui.

4. The State of the American Dog
Tom Junod, Esquire
E un eseu personal despre Carson și Dexter, pit bullii pe care i-a adoptat autorul, e un articol despre cum sunt priviți, tratați și abandonați pit bullii în America, e un text despre responsabilitate și ce înseamnă ea în relația atât de inegală stăpân-animal. În funcție de ce câini ai avut sau luat acasă, poate să fie și despre potăile anonime de pe străzile din România.

Ana Maria Ciobanu, editor asociat

1. The Empathy Exams
Leslie Jamison, The Believer
Din care înveți cum să te uiți la o rană deschisă – a ta sau a altuia. Despre suferință și empatie cu umor și curaj.

2. Life as a serial killer’s daughter
Melisa Moore, BBC News Magazine
Melissa Moore povestește cum a format o rețea de rude și apropiați ai criminalilor în serie. “There isn’t a book out there called What Do You Do When You Find Out That Your Dad’s A Serial Killer? There’s nothing out there that tells you what to do”.

3. Love Hurts (I, II, III, IV)
Lea Thau, Strangers
Lea Thau se întreabă de ce e singură și-și caută foști parteneri ca să-i întrebe de ce n-au mers lucrurile între ei. Un exercițiu în patru episoade.

4. Televicid. El Valor de la Verdad
Daniel Alarcon, The California Sunday Magazine
“The truth is always illuminating,” Beto said to the cameras. “It will not do harm, even though it hurts.”

5. Family Love
Darcy Padilla a fotografiat-o pe Julie timp de 18 ani, de la momentul când abia aflase că e HIV pozitivă și fiica ei avea doar 8 zile, până la final. Anul ăsta Darcy a lansat o carte care conține fotografii din proiect. “I watched as your fingers glided softly over the images of your mom as if you could touch her, even if only on the page.”

6. Who wants to shoot an elephant
Wells Tower, GQ
Ce trebuie să-ți spui ca să omori un elefant. Dar ca să scrii despre niște oameni care-și doresc asta? „Fair warning: An elephant does get shot in this story. It gets shot pretty soon. Maybe that upsets you, as it did 100 percent of the people (hunters and nonhunters) to whom I mentioned this assignment.”

Andreea Giuclea, editor asociat

1. Dropped
Jason Fagone, Grantland
Cel mai bun jongler în viață decide să se retragă și începe o afacere în construcții. După o carieră de-o viață în care a doborât record după record, iese dezamăgit de noul val de jongleri care preferă siguranța YouTube-ului în fața luminilor intimidante ale scenei, de publicul care nu i-a înțeles cu adevărat talentul și de tehnologia care banalizează munca grea și momentele de magie. Nu te aștepți să poți să citești 7.000 de cuvinte despre jonglat, dar la final parcă vrei mai mult.

2. Portrait of a serial winner
Wright Thompson, ESPN The Magazine
E greu să aleg un singur articol de Wright Thompson, dar asta e povestea de care am vorbit cel mai mult vara asta. Plecat în Montevideo să dezgroape o întâmplare suspectă din tinerețea lui Luis Suarez, unul din cei mai controversați atacanți, Thompson găsește o poveste despre fotbal ca evadare din sărăcie, ca leac pentru o copilărie destrămată și ca singura șansă de regăsire a iubirii pierdute. Ajută dacă, la o lună după publicare, Suarez recidivează și mușcă un adversar, chiar în timpul Campionatului Mondial.

3. All about my mother
Meghan Daum, The Guardian
Cel mai greu eseu pe care l-a scris vreodată autoarea, spune chiar ea, e despre viața și moartea mamei sale, despre finalul relației complicate pe care au avut-o și despre căutarea unui soi de încheiere. “It’s amazing what the living expect of the dying. We expect wisdom, insight, bursts of clarity that are then reported back to the undying in the urgent staccato of a telegram: I have the answer. Stop. They’re waiting for me. Stop. Everyone who died before. Stop. And they look great. Stop. We expect them to reminisce over photos, to accept apologies and to make them, to be sad, to be angry, to be grateful. We expect them to clear our consciences, to confirm our fantasies.”

4. The long way home
Eli Saslow, ESPN The Magazine
Tot despre relația zbuciumată cu părinții și iertarea lor e și povestea jucătorului de fotbal american Demaryius Thomas. Saslow descrie transformarea lui Thomas din copilul rămas pe drumuri atunci când mama și bunica i-au fost închise pentru trafic de cocaină într-un tânăr care speră ca succesul său sportiv să închidă rănile din trecut.

5. Away
Chris Jones, Esquire
Cum te pregătești să pleci în spațiu pentru un an, ce înseamnă asta pentru corpul, mintea și familia ta, și mai ales, de ce să faci asta? O poveste despre curaj, testarea limitelor, viitor și întoarcerea acasă.

Georgiana Ilie, editor asociat

1. The Red Cross’ Secret Disaster
Justin Elliott și Jesse Eisinger, ProPublica și Laura Sullivan, NPR
În primul rând pentru că mi-aș dori să existe și la noi un astfel de jurnalism, care nu ia nimic de bun și cere socoteală și non-profiturilor pentru ce fac. Și în al doilea rând pentru că arată cum altfel poți scrie despre dezastre naturale

2. We Are Entering the Age of Alzheimer’s
Kent Russell, The New Republic
Pentru că vorbește fără eufemisme despre un viitor la care preferăm să nu ne gândim.

3. Sex Is Sex. But Money Is Money
Svetlana Z, Matter
Un eseu personal al unei foste escorte de lux care și-a abordat meseria ca pe un business bine pus la punct, nu ca pe un colac de salvare. „I’m a businesswoman. I did what politicians in this country are always encouraging immigrants to do. Work hard, seize opportunity, maximize your talents, and adjust and adapt to the new world economy.”

4. What if everything you knew about poverty was wrong?
Stephanie Mercimer, Mother Jones
E un text pe care îl recitesc la câteva luni pentru că îmi confirmă o mulțime de lucruri pe care le bănuiam despre sărăcia endemică și pentru că îmi amintește să nu mă uit doar la lucrurile evidente.

5. The One Thing You’re Not Supposed to Do
This American Life
Din nou despre sărăcie, discriminare și reguli făcute pentru cei favorizați deja.

Ani Sandu, editor asociat

1. The Empathy Exams
Leslie Jamison, The Believer
O colecție de eseuri despre cum și cât ne înțelegem unii pe alții, o explorare curajoasă a suferinței (reale sau imaginare). Jamison m-a cucerit cu acest eseu din carte, structurat în jurul experienței sale ca actor plătit să mimeze simptome de diverse boli pentru studenți la medicină. “We each understand the other is inventing this small talk and we agree to respond to each other’s inventions as genuine exposures of personality. We’re holding the fiction between us like a jump rope.”

2. The Secret Life of Passwords
Ian Urbina, cu video de Leslye Davis, New York Times Magazine
Un eseu despre ce spun parolele despre noi. L-am ales din două motive: pentru cum ilustrează un concept abstract în format multimedia și pentru că vorbește despre cum tehnologia ne schimbă viețile, dar și cum o folosim, poate fără să ne dăm seama, pentru a spune povești despre noi.

3. Trei lucruri remarcabile în format audio:
– Serial, de Sarah Koenig, pentru că a arătat că o poveste spusă în episoade poate să te țină cu sufletul la gură și fără imagini.
– StartUp, de Alex Blumberg, pentru experimentele legate de publicitate, pe care o marchează ca atare, dar o abordează ca pe o poveste de descoperit
– Leaving a Mark, un reportaj făcut de o începătoare la un curs, reportaj care a câștigat locul trei la competiția audio Third Coast 2014 și a fost difuzat și la This American Life, pentru că e o foarte bună dovadă de “do it now”. (”Don’t wait for permission to make something that’s interesting or amusing to you. Just do it now. Don’t wait. Find a story idea, start making it, give yourself a deadline, show it to people who’ll give you notes to make it better.”)

Luiza Ilie, editor asociat

1. Sixty-nine Days
Hector Tobar, The New Yorker
Povestea pas cu pas, detaliu cu detaliu a celor 33 de mineri din Chile care au supraviețuit 69 de zile în subteran într-o mină prăbușită. Tobar a avut acces la toți minerii și spune o poveste incredibilă despre supraviețuire, comunitate și riscurile uneia dintre cele mai fascinante meserii/vieți posibile.

2. Who wants to shoot an elephant
Wells Tower, GQ
Povestea unei americance bogate care plăteste mulți, mulți bani ca să ucidă un elefant în Africa. Răspunde la de ce fără prejudecată, sau cu prejudecata asumată, ceea ce dă poveștii un echilibru greu de atins. Are multe zone gri, și este genul de poveste care stă cu tine mult timp dupa ce ai terminat de citit.

3. Nine exits on America’s football highway
Wright Thompson, ESPN magazine
Thompson calcă pe urmele lui Buzz Bissinger, care a scris una dintre cărtile mele preferate, Friday Night Lights. Ca si Buzz, Wright nu scrie atât de mult despre fotbalul de liceu american cât despre cum este viața într-un mic orășel american din Texas, unde destinele se fac și desfac în funcție de sondele de petrol, un yo-yo între boom și bust și unde religia și fotbalul sunt singurele constante. Scriitura este incredibilă și cu un simș al locului greu de descris.

4. Opportunity’s Knocks
Eli Saslow, Washington Post
Eli Saslow este unul dintre cei mai buni jurnaliști care scriu despre economie azi. Opportunity’s knocks este o poveste despre cel mai răspândit job din America zilelor noastre, un job greu, plătit prost și cu rata de abandon mare și de înțeles. Este despre cum celebrul vis american rămâne cel mai adesea vis.

5. Away
Chris Jones, Esquire
Pentru că este despre vise mari.

Simina Mistreanu, editor asociat

1. The Case for Reparations
Ta-Nehisi Coates, The Atlantic
Preferatul meu de anul ăsta. Un eseu istoric, în care Coates argumentează de ce Statele Unite ar trebui să achite compensații financiare negrilor pentru cele două secole de sclavie (Teritoriile românești au înrobit romii timp de cinci secole, dar nu intrăm în discuția asta.) E un text despre identitatea Statelor Unite și despre cum a venit momentul ca oamenii să se vindece de vina trecutului.

2. Secrets of the Creative Brain
Nancy C. Andreasen, The Atlantic
Acest text, scris de o cercetătoare care studiază manifestarea creativității în creier, face lumină asupra relației dintre creativitate și boli mentale, explicând cum aceleași conexiuni elastice care ne fac geniali ne predispun și depresiei și altor boli mentale. Această lectură merge minunat cu una din cărțile mele preferate de anul acesta, Zen and the Art of Motorcycle Maintenance, de Robert Pirsig.

3. The Horror Before the Beheadings
Rukmini Callimachi, The New York Times
Un text impresionant, scris la cald și bazat pe mărturiile ostaticilor deținuți de ISIS.

4. The Thin End of the Whip
Toni Bentley, Vanity Fair
Un text superb despre sado-masochism si loialitate.

Oana Sandu, editor asociat

1. Living with psoriasis
O femeie reușește să câștige lupta cu psoriazisul după 30 de ani, când se apucă de box. Un material audio-foto-video la care au lucrat peste 10 oameni, printre puținele reportaje despre psoriazis care aduce nu doar informație, ci și emoție și speranță. Psoriazisul este o boală de piele care are un singur și important efect pozitiv: te ajută să nu mai uiți de tine și de grija pe care ar trebui să o ai față de tine. Un citat de-al protagonistei reportajului, Laura Deanovic, despre o lecție învățată de-a lungul vieții: „It’s never been my primary goal to win. It’s nice to win…. But I will say that when I’ve lost, it made me work harder. It made me work harder to be a smarter, better fighter.”

2. Life Animated
Ron Suskind, The New York Times
O poveste scrisă de un tată jurnalist despre cum a exploatat pasiunea fiului său autist pentru filmele Disney ca să-i înțeleagă limbajul, emoțiile și viața. Este o poveste despre perseverență și speranță, despre puterea unei familii atunci când viața se schimbă la 180 de grade. Tot anul acesta, Suskind a publicat și cartea Life, Animated și a pus la cale Autistic Affinities Project, un proiect online unde se strâng mărturii ale părinților despre pasiunile, obsesiile și plăcerile copiilor cu autism. Puteți asculta și varianta audio a poveștii, pe Radiolab.

3. A birth story
Meaghan O’Connell, Longreads
Eseu personal despre un travaliu extrem de lung, scris cu umor și tensiune și detalii. Mi-a plăcut și pentru că în timp ce l-am citit m-am gândit cât de interesantă și dulce-amăruie ar fi varianta românească a unui eseu despre o naștere într-o maternitate publică, chiar dacă în România majoritatea femeilor (și medicilor) decid să nască prin cezariană.