Cine scapă și cine nu? Cum ne afectează viața de zi cu zi?

Am analizat împreună cu practicieni în drept câteva dintre cazurile celebre de abuz în serviciu din ultimii ani, ca să vedem cine ar putea scăpa și cine nu, în urma modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Și vă arătăm, cu spețe concrete, cum putem fi de acum nedreptățiți de medici de familie, primari sau funcționari publici de care depindem.

 

Cine nu scapă de dosar

Știrile de zilele trecute anunțau că medicii de la Spitalul Floreasca trimiși în judecată în dosarul nepunerii în funcțiune a Unității de Arși ar scăpa de pedeapsă odată cu intrarea în vigoare a OUG 13/2017. Lucrurile nu stau chiar așa.

În noiembrie 2016, managerul Spitalului Floreasca, Radu Macovei, șeful clinicii de chirurgie plastică și reconstructivă de la același spital, Ioan Lascăr, și alți doi angajați ai biroului de achiziții de la Floreasca au fost puși sub urmărire penală de procurorii DNA pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Procurorii susțin că cei patru au prejudiciat spitalul cu peste șase milioane de lei în urma unei licitații desfășurate în mod ilegal în 2014, câștigată de firma Gemedica, pentru cumpărarea de echipamente medicale ce urmau să fie folosite la Unitatea de Arși a spitalului. Deși o barocameră a unității trebuia să poată primi pacienți cât de curând, un raport de control al Ministerului Sănătății preciza că nici în aprilie 2016 aceasta nu era funcțională. Cu toate astea, cei patru au încheiat inclusiv un proces verbal de punere în funcțiune a barocamerei.

În cazul medicilor se iau în considerare nu numai gravitatea faptelor, ci și dimensiunea prejudiciului și actele normative încălcate. În primul rând, cu un prejudiciu de peste șase milioane de lei, infracțiunea de abuz în serviciu este condamnabilă conform OUG 13/2017. În al doilea rând, cei patru sunt acuzați că au încălcat un Ordin de ministru din 2013, dar și OUG 34/2016 privind atribuirea contractelor de achiziție publică și Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, iar Codul Penal, chiar și modificat prin OUG 13, sancționează încălcarea unei legi sau a unei ordonanțe a Guvernului. Cu acest cumul de acuzații, ei nu pot scăpa de anchetă nici dacă intră în vigoare modificarea Codului Penal.

 

Cine ar putea scăpa de unele acuzații

Gabriel Oprea este anchetat penal sub trei capete de acuzare diferite în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină: abuz în serviciu constând în folosirea fără drept a echipajelor de poliție rutieră în deplasări, abuz în serviciu în încheierea unui protocol de colaborare și ucidere din culpă. În cazul în care modificările Codului Penal din OUG 13/2017 intră în vigoare, Oprea ar putea scăpa de cel puțin primul capăt de acuzare.

Mai exact, procurorii anticorupție îl acuză pe Oprea că, în perioada în care a fost ministru de interne, a făcut numeroase deplasări însoțit de echipaje ale Poliției Rutiere, deși de aceste coloane oficiale pot beneficia doar Președintele, premierul și președinții celor două camere ale Parlamentului. DNA invocă încălcarea Regulamentului de aplicare al OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărâre de Guvern (HG). Atâta vreme cât acuzele procurorilor se bazează doar pe acest regulament aprobat prin HG, Oprea ar putea scăpa de acest abuz în serviciu odată cu intrarea în vigoare a OUG 13. Pentru ca abuzul lui să fie anchetat, fostul ministru de Interne ar fi trebuit să încalce o lege, ordonanță sau ordonanță de urgență, conform articolului 297 modificat din Codul Penal. Totuși, el ar rămâne cel puțin cu capătul de acuzare de ucidere din culpă.

 

Cum ne afectează viața de zi cu zi?

Interacționăm aproape zilnic cu reprezentanți ai autorităților: de la funcționarii din primării sau de la fisc, la controlorii RATB sau polițiști de circulație. Oricare dintre ei poate abuza de funcția pe care o are pentru a limita drepturile cetățenilor, și uneori o și face. Funcționarii din primărie pot să amâne rezolvarea unei cereri, cei de la fisc pot să impună taxe nejustificate, controlorii sau polițiștii pot amenda abuziv. Conform noilor prevederi din OUG 13/2017, abuzul lor nu va mai putea fi considerat faptă penală dacă provoacă un prejudiciu sub 200.000 de lei, nu încalcă o lege, ordonanță sau ordonanță de urgență sau nu provoacă o vătămare gravă (iar aceasta poate fi stabilită doar de instanță).

De asemenea, OUG 13 spune că favorizare infractorului nu se mai pedepsește dacă ești afin (rudă prin alianță) până la gradul al doilea – până acum, excepția se aplica doar membrilor familiei imediate. Asta înseamnă că oameni care ajută infractori – precum în cazurile de mai jos – nu vor răspunde în niciun fel pentru faptele lor, vor rămâne în libertate și vor continua să facă rău.

Cu îndrumarea a doi avocați, am corelat noile prevederi în sens cât mai strict cu faptele din cinci dosare în care funcționari publici care au făcut abuz în serviciu sau oameni care și-au ajutat rude acuzate de fapte grave au putut fi trași la răspundere penal pentru faptele lor și care, după intrarea în vigoare a modificărilor din OUG 13/2017, nu ar mai răspunde penal. Nu ne substituim instanțelor de judecată – acestea vor analiza fiecare dosar în parte și vor decide dacă e justificată dezincriminarea. Acestea sunt însă cele mai previzibile scenarii.

 

[Presiuni asupra unui martor] Sora unui proxenet ieșean, condamnată pentru favorizarea infractorului

L. P., din Iași, a fost condamnată în 2015 pentru favorizarea infractorului pentru că a pus presiune pe o victimă a traficului de ființe umane să-si retragă acuzațiile față de agresorii săi. Ea le făcea astfel un serviciu fratelui ei, N. P. și partenerei acestuia, D. C. (devenită între timp soția lui), care erau în arest preventiv pentru proxenetism în respectivul dosar.

Partea interesantă este următoarea: judecătorii nu au putut s-o condamne pe L. P. pentru favorizarea fratelui ei, pentru că membrii familiei nu pot fi acuzați de această infracțiune conform Codului Penal. Dar au condamnat-o la închisoare pentru aproape doi ani pentru favorizarea cumnatei sale, care potrivit Codului Penal pre-OUG 13, îi este afin, nu membru al familiei. Odată cu intrarea în vigoare a OUG 13/217 însă, favorizarea infractorului nu va mai fi anchetată nici în cazul afinilor până la gradul II.

 

[Achiziționarea ilegală a unei locuințe de la stat] Generalul în rezervă Mircia Chelaru, condamnat pentru abuz în serviciu

Mircia Chelaru, fostul șef al Statului Major al Armatei Române, a fost condamnat definitiv în ianuarie 2016 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Conform dosarului, el a reușit să cumpere o locuință de serviciu care aparținea Ministerului Apărării Naționale, deși nu îndeplinea condițiile legale. Astfel, pentru a cumpăra apartamentul în regim subvenționat, el trebuia să fie chiriaș în acea locuință și să nu dețină alte locuințe pe teritoriul României, cu atât mai puțin alte case din fondul locativ al armatei. Chelaru, însă, avea încă un imobil din fondul locativ, nu avea contract de inchiriere pentru apartamentul pe care l-a cumpărat și a reușit cumpărarea punând presiune pe angajați ai MApN și mințindu-i, făcându-i pe aceștia părtași fără vină la infracțiune.

Prejudiciul creat de generalul în rezervă Chelaru a fost stabilit de instanță la 93.000 de lei în dauna MApN, sumă pentru care, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la Codul Penal, el nu ar mai fi anchetat pentru abuz în serviciu.

 

[Emiterea de rețete false] Comisar de poliție și medic în cadrul Centrului Județean Bistrița-Năsăud al MAI, condamnată cu suspendare pentru abuz în serviciu

În 2015, Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pe comisarul de poliție S. L. F., medic la Centrul Județean Bistrița-Năsăud al MAI, la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu. Medicul a emis 43 de rețete compensate urmărind să obțină pentru sine sau pentru alții medicamente în mod fraudulos, potrivit instanței. Ea a folosit datele personale ale persoanelor menționate pe rețetele false, fără să le consulte sau să le dea medicamentele respective. Felecan a comis astfel de fapte timp de trei ani, timp în care a fost singurul medic care a consultat arestați preventiv la Centrul MAI de la Bistrița-Năsăud și ajunsese la un număr de 3.000 de pacienți.

DNA și Parchetul ICCJ au trimis-o în judecată pentru abuz în serviciu cu un prejudiciu de sub 9.000 de lei, care nu s-ar mai ancheta potrivit modificărilor pe care OUG 13/2017 le aduce Codului Penal. Totuși, ea ar rămâne cu acuzațiile de fals intelectual și uz de fals.

 

[Reparații fictive la școală] Primarul comunei sălăjene Românași, condamnat într-un dosar de abuz în serviciu

Fostul primar din Românași, Dorel Fogădăuan, a avut probleme cu legea pentru că a mințit în legătură cu câteva lucrări de reparații la două școli din comuna lui. În 2006, el a semnat documente (situații de constatare, ordine de plată etc.) prin care a confirmat că mai multe firme angajate pentru acele reparații și-au făcut treaba, însă în realitate școlile nu au avut parte de lucrări.

Instanța a arătat că primarul nu a verificat niciodată stadiul lucrărilor și nu a angajat un diriginte de santier care să urmărească evoluția acestora. Prejudiciul stabilit pentru cele două reparații fictive a fost de sub 100.000 de lei, iar primarul a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Dacă ar intra în vigoare modificările la Codul Penal, Fogădăuan ar scăpa de acuzația de abuz în serviciu, dar ar rămâne cu cele de fals intelectual și uz de fals.

 

[Defrișări ilegale] Pădurar al Ocolului Silvic Regal Săvârșin, unde s-au tăiat ilegal peste 9.000 de stejari, condamnat pentru abuz în serviciu

În 2014, procurorii din Lipova au primit o reclamație în legătură cu tăieri ilegale de stejari în Ocolul Silvic Săvârșin și au descoperit un prejudiciu imens, de aproape 9.500 de stejari tăiați ilegal și vânduți de angajații Ocolului. Mulți dintre aceștia au fost trimiși în judecată pentru acuzații de la abuz în serviciu, la gestiune frauduloasă și delapidare.

În cadrul unuia din dosare a fost identificat pădurarul P.A.-G., care gestiona Cantonul 6 Ciumernic pe raza localității Birchiș. El a cauzat un prejudiciu de aproape 28.000 de lei, trecând cu vederea anumite tăieri ilegale și chiar încurajând altele. În cantonul de care răspundea au fost furați aproape 300 de stejari. P.A.-G. a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și condamnat la închisoare cu suspendare și plata prejudiciului. Dar, potrivit modificărilor la Codul Penal și cel de Procedură Penală, pădurarul nu ar mai avea probleme penale astăzi.