Cum am construit spațiul online pentru comunitatea DoR: Provocări tehnice

Acest articol este partea a doua dintr-o serie de povești despre cum am schimbat abonamentele DoR în 2019. Citește prima parte aici.

DoR a început 2019 cu un set fragmentat de unelte tehnice pe care le foloseam de câțiva ani pentru a procesa comenzile, abonamentele, facturarea și livările: aveam un shop online unde primeam comenzi, o bază de date care trebuia actualizată manual după fiecare comandă, un sistem de facturare în care adăugam datele de facturare manual și un sistem de livrare care presupunea multe împachetări la redacție și procesări de AWB-uri și borderouri. 

Pe lângă faptul că aceste procese ne ocupau destul de mult timp, nu ne permiteau să creștem comunitatea DoR.

Nu exista nicio conexiune directă între susținătorii DoR și jurnalismul nostru online, în afara unui newsletter săptămânal pentru abonați. Shopul DoR, punctul de intrare al oamenilor în comunitatea DoR, era pe un subdomeniu separat care crea un fel de zid digital între susținători și conținutul nostru.

Între timp, numărul membrilor comunității DoR era în creștere, și implicit și volumul de muncă pentru a avea grijă ca toate revistele să ajungă la destinatari.

Scopul nostru în 2019 a fost să oferim mai multe opțiuni cititorilor care vor să susțină munca noastră în afara unui abonament tradițional (prin care primeau 4 numere de revistă, newsletterul săptămânal și surprize ocazionale). Voiam să consolidăm legătura dintre redacție și comunitate și știam că, pentru a reuși, trebuie să investim în sisteme care ne permit să facem asta atât online cât și offline.

Speram și să creștem numărul de abonați dar, cu un proces atât de fragmentat, ne era greu să înțelegem exact cum interacționau membrii comunității DoR cu noi. Câți dintre cititorii dor.ro sau participanții la evenimente chiar se abonau? Cum aflau de noi? Sigur existau modalități mai bune de a gestiona aceste lucruri. 

Știam unde întâmpinam dificultăți, dar nu aveam experiența necesară în redacție pentru a identifica soluțiile potrivite. Știam că avem nevoie de resurse de development, o direcție de lucru care vine cu o serie de dificultăți specifice: strângerea de fonduri pentru un buget de proiect și găsirea unor colaboratori care ar alege să lucreze la DoR, lăsând deoparte nenumăratele oportunități de joburi în lumea IT.

Am avut norocul să începem să planificăm aceste schimbări în momentul în care European Journalism Centre lansa programul Engaged Journalism Accelerator, prin care oferea finanțare și mentorat organizațiilor media. Am aplicat cu ideile noastre de dezvoltare tehnică și am fost acceptați în program, ceea ce ne-a rezolvat problema de „Cum o să plătim pentru asta?”.

„Cum o să facem asta?” era o întreagă altă discuție. Procesul era complet nou pentru noi, de la partea de gândire strategică de ansamblu până la părțile individuale din plan, de exemplu găsirea unor colaboratori pentru development.

Planul nostru era să construim o echipă de doi developeri pentru a identifica și implementa soluțiile ideale până în noiembrie 2019, când voiam să lansăm noile abonamente odată cu aniversarea a 10 ani de DoR.

După o perioadă de research am descoperit REMP, un software construit de Dennik N, o organizație media din Slovacia, pentru a dezvolta platforma lor de abonamente digitale. Aveau o bază de date (CRM, sau customer relationship manager) care se integra cu platforma lor editorială, și puteau accesa informații despre comunitatea de abonați în același loc în care le puteau oferi conținut exclusiv sau alte beneficii, cum ar fi să opteze să primească alerte atunci când autorii lor preferați publică un nou articol, sau o opțiune de semn de carte prin care pot salva articole să le citească mai târziu. REMP e și open-source, ceea ce înseamnă că putem să construim peste el și să-l adaptăm mai bine nevoilor noastre, și nu ne-ar costa foarte mult pe termen lung.

Ne-am consultat cu un colaborator cu care am lucrat în trecut la site-ul DoR pentru a identifica skillurile necesare proiectului de reconstruire a infrastructurii digitale. Tot el ne-a ajutat și de-a lungul procesului de interviuri pentru developer, pentru a ne asigura că acoperim toate aspectele tehnice în discuții.

Știam că vrem să lucrăm cu oameni care ne pot sugera soluții și ne pot ajuta să identificăm mai bine riscurile și avantajele tehnologiilor cu care voiam să lucrăm, și până la urmă am reușit. După aproximativ două luni în care am discutat cu potențiali colaboratori, am început să lucrăm cu Mihai Ciobanu, front-end developer, care ne-a contactat după ce am povestit despre căutările noastre în newsletterul către abonați. Inițial am sperat și că o să găsim colaboratori cu experiență pe back-end development, și ne-am și întâlnit cu agenții pentru a explora o potențială colaborare în formula asta. Până la urmă a rămas că ne sfătuim punctual, atunci când ne blocăm undeva, cu developerul care ne-a ajutat să identificăm nevoile acestui proiect la început.

În primele luni, ne-am axat pe a testa și a identifica mai exact munca necesară pentru a implementa REMP. Am vorbit cu Dennik N, dezvoltatorii software-ului, care ne-au ajutat enorm să ne deblocăm atunci când am întâmpinat dificultăți. Însă a devenit clar că nu am fi reușit să-l facem să funcționeze în timp util, și nici nu puteam spune exact de cât timp aveam nevoie pentru a-l duce într-un punct util. Nu aveam resursele necesare și nici timpul disponibil. Aflasem că trebuia să construim integrări speciale – pentru procesare de plăți, facturare, emailuri, livrare etc – ceea ce reprezenta o mare necunoscută.

Așa că am început să căutăm alternative și, deși nu am găsit altceva care părea să ne îndeplinească toate dorințele și să fie și open-source, ne-am hotărât să construim pe WooCommerce, o soluție de e-commerce pentru WordPress care lansase recent opțiuni pentru plată recurentă și membership. Nu este o soluție gratuită, dar nu este nici inaccesibil de scumpă – ce am construit până acum ne costă în jur de €2.000 pe an, dar dacă vrem să mai dezvoltăm și alte funcționalități costurile s-ar putea să crească.

A fost un proces plin de lucruri noi pe care le-am învățat pe parcurs. Iată cum ne-am descurcat.

Unde nu ne-am descurcat așa bine:

– Să găsim un echilibru între planificare și comunicare, spune Mihai. Nu am petrecut destul timp în faza de planning și, pentru că am schimbat software-ul cu care lucram, aveam impresia că unele lucruri erau deja gata deși mai aveam de lucru la ele. Ne-am fi putut organiza mai eficient și ar fi trebuit să nu subestimăm lucruri.

– Pentru că procesul era atât de nou pentru toată lumea, am învățat să ne organizăm pe parcurs, ceea ce a însemnat că nu știam ce întrebări să ne punem pentru a evalua progresul, spune Cristian Lupșa, editor DoR. Nu am știut să ne setăm deadline-uri intermediare și să ne întrebăm unde suntem, dacă progresăm îndeajuns de repede. E ușor să ne uităm înapoi și să spunem că am fi putut ajunge la același rezultat mult mai repede.

– Nu am implicat toți stakeholderii îndeajuns de devreme în proces. Ne-am dat seama pe parcurs, dar dacă tehnologia trebuia să rezolve probleme de distribuție, facturare și managementul comunității, toți cei care lucrau în aceste zone ar fi trebuit să fie incluși în discuții mult mai devreme decât am făcut-o noi.

Ce a mers bine:

– Am răspuns la întrebarea „Ar trebui să avem conținut exclusiv?” cu o soluție elegantă din punct de vedere tehnic, spune Mihai. Am construit pagina dor.ro/comunitate unde sunt câteva secțiuni cu conținut doar pentru susținătorii DoR, cum ar fi povești din redacție, revista DoR în format audio, și recomandări de citit, în același timp în care jurnalismul nostru rămâne accesibil pentru toți.

– Am avut un proces freestyle și asta ne-a permis să cerem feedback constant și să integrăm ideile noi, spune Mihai. Proiectele tehnice sunt de obicei mai rigide. Am făcut chestionare și am organizat focus-groups cu susținătorii DoR, și am testat toate funcționalitățile în redacție.

– Shopul, pagina de comunitate și paginile editoriale sunt toate pe același site și au un design coerent.

Trei lucruri pe care ne-am fi dorit să le știm când am început:

1. E puțin probabil să existe un software care îți rezolvă toate problemele.

2. Să fim mai atenți la cum se leagă totul la procesatorul de plăți, la facturare sau la serviciul de livrare. Sunt lucruri pe care le folosim în fiecare zi și chiar dacă se pare că există un plug-in, trebuie testat de multe ori.

3. Întreabă-te dacă avansezi destul de repede, și ia decizii pe baza acestui lucru. Dacă folosești un software nou, vorbește cu alți oameni care-l încearcă. Cum s-au descurcat? Au avut succes? Pe unde s-au blocat?