Mici Victorii Civice: Democrație rurală

Cu două săptămâni înainte să înceapă școala, Eugenia Bojin, o femeie de 63 de ani, slabă, cu ochi mici și părul gri dat pe spate de o pereche de ochelari de soare, s-a dus la căminul cultural de peste drum de școală să vadă dacă s-a redeschis biblioteca. A intrat în clădirea în curs de reamenajare, unde mirosea încă a glet. În mijlocul camerei erau abandonate niște bucăți de polistiren, iar grămăjoarele de moloz încă așteptau să fie strânse. Din sala mare s-a îndreptat spre ușa bibliotecii, flancată dreapta-stânga de două plăcuțe. Pe una scria „Muzeul Dora Coșbuc Pădureni-Timiș”, pe cealaltă, aproape invizibilă după o cabină de vot, „Biblioteca Anișoara Odeanu”.

Ușa era încuiată, așa că femeia a ieșit prin curtea din spate și s-a îndreptat spre geam. Şi-a pus palma la frunte din cauza soarelui care o împiedica să vadă. „Vai de capul meu!”, a spus punându-și mâna la gură. Pe unul dintre birouri vedea o sticlă de Cola pe jumătate goală. Niște rame metalice de geamuri se rezemau de alte rafturi cu cărți și tot aici erau depozitate și niște găleți cu mopuri. Părea o debara și loc de odihnă pentru cei care lucraseră la renovare.

„Am lăsat bec acum vreo doi ani”, mi-a spus. „Nici covor nu mai e”.

Biblioteca comunală din Pădureni, o comună de vreo 1.400 de locuitori, la 16 kilometri de Timișoara, a fost prima victorie civică a Eugeniei Bojin. Eugeniei i se mai spune și Jeni sau doamna profesoară, pentru că a fost profesoară de limba română și mai meditează și acum gratuit copii din sat la română și franceză. Nu i-a spus nimeni direct, dar a auzit că i se mai spune și „Jeni, filosoafa și nebuna” de către cei care cred că este nemulțumita comunei.

E nemulțumita comunei pentru că de 11 ani încearcă din postura de cetățean și activist civic să-i ajute pe săteni să fie mai curajoși, să întrebe autoritățile de ce nu asfaltează străzile, de ce nu  le numerotează, să-i aducă în ședințe publice alături de primar și consilieri și să-i apropie pe cei mici de lectură. Acum doi ani, le-a scris celor de la primărie pe care i-a întrebat când vor redeschide biblioteca și muzeul comunei, rămase în paragină. Nu a primit un încă un răspuns, dar asta n-o resemnează.

Recent s-a dus cu un teanc de cereri făcute în baza legii Legii accesului la informații de interes public, 544/2001, la primăria de peste drum de casa ei. Le-a cerut copii după procesele verbale ale Consiliului Local, programul de dezbateri publice și raportul consilierilor locali pentru perioada 2004-2012. A mai făcut o adresă pentru inițierea unui proiect de numerotare a străzilor din Pădureni. Le-a înregistrat pe toate și au ajuns în raftul din biroul mic al secretarei, pe care scrie „Bojin-Pro Democrația”.

Bojin nu a fost dintotdeauna la fel de organizată și nici la fel de pornită împotriva autorităților. Timp de 13 ani a stat în politică, în Partidul Democrat la acea vreme. Simțea însă demult că în politică lupta se dă numai pentru ștampilă și ar fi vrut altceva. Prin 2001 a aflat de Asociația Pro Democrația Timișoara și a început să colaboreze cu cei de acolo. A fost chiar anul când căuta fonduri pentru reînființarea bibliotecii comunale. A primit mobilier de la Centrul de Asistență Rurală, cărți de la foști colegi de școală și de la un post de radio din Timișoara. Convinsese chiar și primăria să facă loc în organigramă unui post de bibliotecar. Doar că biblioteca a funcționat constant doar o vară, în 2001. De atunci se deschide doar când „cineva spune că vrea cartea «Ion» de Liviu Rebreanu”, spune ea, pentru că nici școala, nici primăria nu o văd ca pe o prioritate.

În 2007, Asociația Pro Democrația a dat drumul unui proiect de responsabilizare civică, „Democrație la Pădureni”. Bojin a pus la cale întâlniri între cetățeni și autorități și a chemat candidații la parlamentarele din 2008 să dezbată în forumuri deschise. A învățat să scrie cereri către instituții, a citit legi și studii despre transparență în administrație publică. Studenți din Timișoara au stat pe străzile Pădureniului întrebând sătenii ce și-ar dori să se întâmple în comuna lor.

Pentru pensionara de 63 de ani, ultimii trei ani au fost plini de efervescență civică. Nici secretara, nici consilierii, nici primarul n-au prea cooperat, așa că încă mai așteaptă răspunsuri la sesizări pe care le-a trimis acum mai bine de 30 de zile, cât este termenul legal de răspuns.

Nici pădurenii nu au venit de fiecare dată la întâlniri chiar dacă femeia i-a bătut la cap și le-a explicat că „politicienii nu mai sunt stăpânii” lor. Dar, într-o lume sătească în care totul se mișcă încet, pe Bojin o animă mai mult agitația civică, decât succesul imediat. Femeia spune că îi place mai mult lupta decât victoria totală. „E cea mai frumoasă parte a unei realizări. Te alegi cu ideea că ți-e mai victorioasă lupta, eu așa gândesc”.

Anul trecut a simțit victoria când a primit, la Praga, Premiul pentru Integrare Socială al Fundației ERSTE. I s-au înmuiat genunchii și i-au dat lacrimile. Din cei 16.000 de euro câștigați, jumătate revin Asociației Pro Democrația Timișoara, iar din ceilalți 8.000, Bojin, ajutată de cei de la asociație, pregătesc proiecte civice pentru Pădureni. Din august, femeia a început să trimită adrese pentru organizarea forumului de candidați pentru alegerile parlamentare de pe 9 decembrie și vrea neapărat să facă cumva ca elevii de la școală să aibă un opțional de educație civică. „Degeaba mă duc eu la domnu` Pătru de 70 de ani din Pădureni să-i spun să fie cetățean. Trebui să aducem cartea democrației în școli”.

La sfârșitul săptămânii, în ziua când se va duce să plătească impozitul pe casă, va mai depune încă o adresă în sertarul de la primărie ca să afle când are de gând primăria să redeschidă biblioteca. Dacă nu va primi un răspuns satisfăcător e hotărâtă să meargă cu sesizarea și la Consiliul Județean Timiș. ●

***

DESPRE ACEASTĂ SERIE: Prin seria de texte Mici victorii civice, realizate în cadrul ReStart România 2012, vă prezentăm câțiva oameni obișnuiți care au schimbat ceva în satul, cartierul sau orașul unde locuiesc, în școala unde predau sau pentru oamenii alături de care trăiesc. ReStart România – un proiect organizat de TechSoup România în parteneriat cu Ambasada SUA – ajută cetățenii să utilizeze tehnologia pentru a-și îmbunătăți viața lor și a comunității.

Dacă și tu ai o idee punctuală legată de eficientizarea actului de guvernare și transparență sau crezi în capacitatea comunităților de a se ajuta singure, înregistrează-ți ideea, din 19 septembrie, pe www.restartromania.ro