Despre DoR

Cum alegeți subiectele pe care le documentați?

Poveștile din DoR se află la intersecția dintre curiozitățile noastre, cele ale susținătorilor și tendințele pe care le observăm în societate. Doar o mică parte dintre subiectele pe care le discutăm sau începem să le documentăm ajung materiale publicate, pentru că nu întotdeauna găsim accesul, povestea cea mai potrivită pentru a ilustra o temă sau, uneori, nu e încă momentul potrivit pentru ele.

Uneori ideile vin din partea reporterilor, fie pentru că aparțin unei zone de specializare (dezvoltare rurală în cazul echipei La noi), fie pentru că au dorința de a explora o anumită temă (schimbările prin care trece Vasluiul, să zicem). Alteori vin din partea editorilor care vor să aibă un subiect legat de un anume moment, să zicem texte despre alegerile în desfășurare sau texte care vorbesc despre migrație. Uneori vin și din partea comunității de susținători DoR. Acceptăm adesea și idei din partea unor colaboratori externi, mai ales când se potrivesc cu interesele noastre din acea perioadă.

Cât durează documentarea unui subiect?

Documentăm un subiect până când avem răspunsuri la cât mai mult dintre întrebările pe care ni le-am pus despre el. Uneori pot fi câteva zile, alteori pot fi șase luni sau mai mult. Uneori urmărim o poveste în desfășurare și durează atât cât se întâmplă acțiunea în viața reală. Alteori reconstituim o poveste încheiată și lungimea documentării depinde de accesul pe care îl avem la surse și documente.

De exemplu, articolul Anei Maria Ciobanu, Frica era aici și înainte, a fost documentat timp de o lună de mai mulți reporteri și colaboratori, care au vorbit cu adolescenți din toată țara în interviuri unul la unu sau de grup.

Pentru tine, ceva veșnic, al Nicoletei Rădăcină, a fost documentat timp de două săptămâni: în prima săptămână Nicoleta a participat la prima întâlnire a familiilor afectate de Huntington din România, în a doua a stat cu familia Popa la Mihail Kogălniceanu. 

Crima de la grădiniță, articolul Oanei Sandu, a fost documentat timp de un an pentru a reconstitui cum a ajuns Nicoleta Botan să fie ucisă de soțul ei și ce efect a avut crima asupra familiei extinse și a prietenilor lor. Dincolo de asta, contextualizarea subiectului a fost posibilă pentru că Oana Sandu scrie de mai mult de cinci ani despre fenomenul violenței în familie. 

Alt primar pentru Târgu Mureș, de Cătălina Albeanu și Vlad Odobescu, a fost documentat și scris în trei zile.

Cum lucrează reporterii DoR?

Materialele documentate, deseori luni întregi, de jurnaliștii DoR pornesc conversații în școli, în mai multe orașe din țară și în comunități rurale. Lucrăm, împreună cu comunitatea DoR, ca astfel de evenimente să se întâmple din ce în ce mai des. Povestea nu se termină în momentul publicării – atunci abia începe.

Găzduim întâlniri lunare (uneori chiar mai dese) cu susținătorii DoR și reporterii, și ne consultăm cu cititorii despre abordările cele mai relevante ale subiectelor de actualitate. Publicăm povești care nu doar identifică probleme, ci evidențiază potențiale soluții și pași următori către schimbare, și pun zgomotul și notificările zilnice în context.

Ce surse de finanțare aveți?

Asociația Media DoR este o organizație non-profit și sustenabilitatea ei e asigurată dintr-un cumul de surse, în funcție de proiecte. Majoritatea poveștilor de pe DoR.ro și din ediția tipărită sunt posibile datorită susținerii financiare din partea publicului – fie prin pachetele anuale cumpărate de membrii comunității, fie prin cumpărarea revistei tipărite, direct de la noi sau de la distribuitori.

La susținerea directă se adaugă granturi internaționale (de exemplu granturi pentru dezvoltare digitală și jurnalism produs împreună cu cititorii) sau finanțări ocazionale din partea statului român (proiecte făcute cu Administrația Fondului Cultural Național, AFCN sau cu Ministerul Culturii).

Ocazional avem în print un proiect publicitar pentru un brand; toate sunt marcate.

Unele proiecte mai mari de sub umbrela asociației au un finanțator dedicat, care nu intervine însă, nici în alegerea, nici în execuția subiectelor. Aici a intrat, de exemplu, Școala9, proiectul de jurnalism despre educație finanțat de BRD Groupe Societe Generale pe care l-am coordonat timp de doi ani; La noi, rubrica de dezvoltare rurală acoperită de un grant de susținere de la Romanian-American Foundation; podcastul Pe Bune susținut de sponsorizări din partea mai multor companii, cum ar fi UniCredit Bank și BestJobs.

Finanțarea acestor proiecte asigură în fiecare caz costurile de salarizare ale echipelor care lucrează pe acele proiecte, respectiv costurile de producție a subiectelor pe care le fac.

La acestea se adaugă evenimentele – mai ales cele mari cum sunt DoR Live sau The Power of Storytelling -, care se susțin dintr-o combinație de vânzare de bilete sau taxe de participare, plus parteneriate cu companii.

Care este relația dintre DoR și publicitate?

Publicitatea, așa cum e înțeleasă tradițional – ca un mesaj din partea unui brand către cititori – nu este o sursă de venit majoră pentru DoR. De aceea veți găsi doar colaborări ocazionale în paginile revistei sau online, iar când se întâmplă e pentru că am considerat că brandurile respective sunt în ton cu misiunea și valorile noastre.

Credem că jurnalismul pe care vrem să-l publicăm nu poate fi susținut din publicitate, mai ales online, unde scopul nostru nu este traficul, ci poveștile cu impact.

Ce este jurnalismul narativ?

Jurnalismul narativ este o formă de jurnalism care folosește tehnici literare – scene, dialog, motivația personajului – pentru a spune reda întâmplări adevărate într-un mod palpitant pentru cititor. Rezultatul ideal sunt povești documentate profund, scrise cu tehnici literare, menite să provoace cititorilor o experiență, empatie, emoție.

Nu e menit să înlocuiască sau să concureze cu jurnalismului de știre și sau cel de investigație, ci e complementar. Diferența stă în scopul unui reporter pe teren, care prioritizează alte lucruri decât unul de știri: nu strânge doar informație, ci caută orice poate reda o experiență. Nu e interesant numai de „ce e nou”, ci și de lucruri așa cum sunt. Nu doar indică ceva cititorului, ci îl duce acolo.

Ce este jurnalismul despre soluții?

Jurnalismul despre soluții arată cum se pot rezolva probleme sociale grave prin soluții testate, dovedite și replicabile. Nu arată doar probleme din societate, ci și felul în care munca unui om sau a unui grup de oameni poate aduce o schimbare reală în societate.

Jurnalismul despre soluții investighează toate aspectele soluțiilor testate și le prezintă cu bune și cu rele, pentru ca cei care doresc să le aplice în propriile comunități să aibă o imagine corectă a efortului și condițiilor necesare pentru succes.

De exemplu, cum poate o mână de doctori și activiști să facă posibile operații salvatoare pentru copii născuți cu malformații cardiace punând la un loc resursele comunității locale, ca în articolul La Sibiu se repară și inimi de copii. Sau cum poate o polițistă să creeze un grup de sprijin pentru victimele violenței în familie. Sau cum a creat o călugăriță o școală alternativă pentru copiii care sunt prea mari pentru școală și prea mici pentru programul Șansa a doua. Toate sunt povești despre lucruri posibile pentru că oamenii și-au pus mintea să rezolve ce nu poate statul să facă singur.

Citește mai mult despre ce este și ce nu este jurnalismul orientat către soluții aici.

De unde vine numele „Decât o Revistă”?

Decât o Revistă s-a născut la o bere în seara de 23 aprilie 2009, când ne-am strâns un grup de jurnalişti şi ne-am pus pe tocat neajunsurile, compromisurile compromiţătoare şi calitatea îndoielnică a majorităţii revistelor de pe piaţă.

Apoi, într-o sclipire de moment, am glumit că ar trebui să facem singuri revista care să respecte standardele jurnalistice şi vizuale la care ne raportăm. Ne-am gândit că am putea să-i spunem Decât o Revistă, pentru că ar apărea „decât o dată” şi ar fi „decât una”. Şi pentru că cititorul ar putea spune, fără să fie hăituit de poliţia stilistică: „Citesc Decât o Revistă”.

De la început însă noi ne referim la produsele noastre ca DoR (citit „dor”, nu „de-o-re”). Din 2015 și brandul și comunicarea revistei reprezintă această realitate. Încă folosim ocazional titulatura „Decât o Revistă” pe Facebook, și în documentele oficiale pentru continuitatea mărcii.

Dacă vrei să afli mai multe despre povestea nașterii DoR, dar și despre greutățile din primii ani, ascultă această poveste în două părți pe care am spus-o în podcastul Pe Bune.