Efectul Halep

În DoR #15 (primăvară 2014) am publicat un portret al Simonei Halep, atunci printre cele mai bune 10 jucătoare din lume. A urmat o finală la Roland Garros, semifinale la Wimbledon și locul trei mondial. În aniversarul DoR #18, din decembrie 2014, am vrut să vedem cum poate un sportiv să aducă pe teren copii, jucători amatori și spectatori.

Fantastic. Așa a descris Simona Halep, coperta DoR #15, anul 2014 într-un interviu. Un an în care a ajuns pe a treia treaptă a podiumului mondial, a jucat finala la Roland Garros – meci descris de specialiștii internaționali ca unul din cele mai frumoase ale sezonului –, a ajuns în semifinale la Wimbledon și a câștigat două turnee. Un an încheiat cu o victorie în fața liderului mondial Serenei Williams și cu o prezență în premieră în finala Turneului Campioanelor.

La o săptămână după ultimul meci din an, o fetiță de 10 ani din Iași i-a dus antrenorului ei un poster, rugându-l să-l trimită la Federație. Voia un autograf de la Halep, idolul ei și motivul pentru care s-a reîntors la tenis. Începuse antrenamentele anul trecut, dar prin iarnă părinții au hotărât să facă o pauză de câteva luni și să se concentreze pe alte activități. Au văzut însă că urmărește într-una meciurile lui Halep la televizor și și-au dat seama că asta vrea să facă. Din primăvară, de când s-a întors pe teren, antrenorul Ștefan Leonte spune că o vede încântată: își cumpără rachete, vrea echipamente ca ale Simonei, și vorbește întruna de ea. Față de anul precedent, Leonte a observat o creștere cu 20-30% a numărului de copii de la clubul său din Iași, în special în rândul fetelor. Dacă înainte, din 10 copii, 8 erau băieți, acum raportul e aproape invers.

„Fără idoli, nu se poate face performanță”, spune Adrian Szabo, managerul unei școli de tenis din Cluj. Cu cât e masa mai mare, cresc și șansele ca unul-doi să ajungă sus, adaugă el. Întotdeauna, după o performanță românească, numărul copiilor care vin către tenis crește, spune și Claudia Vasilache, de la Tenis Club Idu din Constanța, unde Halep a jucat în anii junioratului. „Toți vor să fie Horia Tecău sau Simona Halep, și întreabă mereu de ea: cum a început și cum a ajuns aici.”

În ultima vreme, a crescut și cererea pentru performanță, mai ales din partea părinților, adaugă Vasilache. În Focșani, o elevă de șase ani care s-a apucat de tenis în iulie, impulsionată tot de succesul lui Halep, îl întreabă mereu pe antrenorul ei: „Când jucăm peste fileu, ca Simona?”
Intrarea româncei în elita tenisului mondial poate crea o efervescență locală comparabilă cu fenomenele produse în Germania de Boris Becker și Steffi Graf, sau de Novak Djokovic în Serbia, cred unii antrenori. Acolo a pornit un curent pro-tenis, s-au construit terenuri, au apărut cluburi noi și a crescut numărul de jucători.

Trei terenuri au apărut peste vară și într-un cartier clujean, care acum sunt mai mereu pline de copii. În Focșani, antrenorul Răzvan Bucuroiu plănuiește să deschidă un centru de pregătire pentru școala sa de tenis, pe care să-l numească Centrul Simona Halep. În Deva, București și Târgu Jiu, Dedeman a inaugurat până acum cinci terenuri. (E o clauză a parteneriatului semnat de lanțul de retail cu Halep în vară, care spune că pentru fiecare nou magazin deschis va construi sau amenaja și un teren de tenis; în 2015 urmează să inaugureze alte patru magazine.)

Cea mai mare emulație se simte însă în randul amatorilor, crede Szabo. Cele 12 terenuri ale bazei sale din Cluj, Winners Tennis Cluj, sunt ocupate 100%. In Iași, Oana Filip, care joacă tenis de trei ani, de plăcere, găsește cu greu teren liber la o oră rezonabilă, mai ales iarna. În ultimul timp, nici nu prea mai are cu cine să joace, pentru că prietenii ei se pregătesc cu antrenori, din dorința de a învăța corect loviturile. „Dacă acum câțiva ani, găseam teren la orice oră”, spune și Leonte, fost jucător profesionist, „acum nu cred că e zi în care să suni și să găsești ceva după ora cinci. Deși terenuri sunt mai multe.”

Unii specialiști sunt de părere că și faptul că Bucureștiul a găzduit anul acesta primul turneu WTA face parte tot din „efectul Halep”. Un turneu care le dă și altor românce șansa de a acumula puncte în clasament, dar care a fost câștigat – ca bucla să fie completă – tot de numărul trei mondial, într-o zi fierbinte de iulie, în fața a 5.000 spectatori, cu oameni care încă se îngrămădeau la intrare. Deși pe arenă nu mai erau locuri nici pe scări, sperau să apuce s-o vadă măcar câteva momente pe cea care i-a făcut să iubească tenisul. ●