[#dordealba] Cât de smart e Alba Iulia

Orașul și-a trecut pe cartea de vizită titulatura smart city, dar pentru locuitorii ei beneficiile nu sunt foarte clare.

Municipalitatea din Alba Iulia se laudă cu mai multe premiere în rândul orașelor României: primul oraș cu un manual de brand consolidat (2014), primul oraș cu care a cerut și primit ajutorul Băncii Mondiale pentru o strategie pe termen mediu (2014-2020), orașul cu cea mai mare rată de absorbție a fondurilor europene per locuitor în perioada 2007-2013, oraș inteligent, oraș verde.

Unele dintre acestea sunt ușor verificabile și au contribuit vizibil la transformarea orașului – de exemplu, cu o medie de 20 de milioane de euro pe an atrase în ultimii zece ani, primăria a renovat cetatea, centrul civic și ieșirile din oraș, în condițiile în care veniturile proprii pentru investiții (din taxe, impozite și de la bugetul național) ajung doar la patru milioane de euro pe an.

Titulatura de smart city (cu sloganul „Orașul unde s-a născut viitorul”), pe care o folosesc și Oradea sau Clujul și la care, aparent, începe să lucreze și Bucureștiul, e însă destul de neclară pentru locuitorii orașului. În acest moment, primăria se laudă cu 78 de soluții smart contractate – implementate sau în fază de testare – și speră să ajungă la 100 până la sfârșitul anului. Din cele 78 însă, doar vreo 20 sunt funcționale, iar dintre acestea, nu toate sunt disponibile direct utilizatorilor finali, cetățeni sau turiști, ci sunt destinate companiilor sau furnizorilor de servicii.

Iar dintre cele 20 funcționale, nu toate sunt create special pentru Alba Iulia, ci unele există la nivel național, cum ar fi Peditel (aplicație prin care părinții pot solicita non-stop, prin telefon, sfaturi de la medici pediatri) sau Civic Alert (prin care poți sesiza autorităților locale probleme concrete din orașul tău). Primăria le numără însă și pe acestea, pentru că au fost oferite la pachet de diferitele companii sau IT Hub-uri cu care are contracte de parteneriat (printre ele Orange, Microsoft sau Cluj IT Hub).

Printre cele care servesc municipalității se numără un sistem de iluminat stradal, prin care intensitatea luminii e controlată pe 101 stâlpi stradali sau uRadMonitor, o aplicație care măsoară calitatea aerului în timp real, prin niște senzori montați pe 15 autobuze care circulă zilnic prin oraș. Deși publice pe site, datele sunt imposibil de interpretat de publicul larg și nici nu au fost încă folosite pentru a schimba ceva în modul în care se desfășoară traficul în oraș.

Coordonatorul proiectului, city managerul Nicolaie Moldovan, 41 de ani, recunoaște că nu lucrează cu o definiție clară a ce înseamnă „soluție smart”, ce se califică și ce nu în această categorie. Practic, orice modalitate de utilizare a tehnologiei pe scară largă, care servește cetățenilor sau administrației, e considerată smart, inclusiv rețeaua wi-fi accesibilă gratuit în cetate, la gară sau la autogară sau cele 67 de coduri QR care dau informații în patru limbi despre atracțiile turistice din oraș.

Proiectul pilot Alba Iulia smart city a demarat în noiembrie 2016 și este unul dintre cei patru piloni pe care se bazează strategia Băncii Mondiale, care vrea să facă din Alba un oraș mai atractiv pentru a trăi, munci și investi până în 2020. Deadline-ul proiectului pilot este sfârșitul lui decembrie 2018, deși Moldovan insistă că nu există un deadline oficial, și asta pentru că firmele care au propus soluțiile inteligente sunt libere să-și testeze produsele cât vor. Orange și-a asumat că va face asta doi ani (2016-2018), altele – doar în 2018 sau doar câteva luni.

Contractele dintre primăria Alba și aceste companii sunt de colaborare, fără obligații pentru niciuna dintre părți. Practic, primăria nu plătește pentru aceste servicii, iar firmele se pot retrage când vor, fără ca primăria să fie obligată se le cumpere în continuare. „Contează libertate pe care am oferit-o. Cel mai important pentru companii este să-și dezvolte și rafineze un model de business pe care apoi să îl poată scala”, spune Moldovan, care e foarte fidel proiectului și care își dorește în viitor un departament smart city în primărie și un mod de lucru colaborativ, în care administrația orașului, furnizorii de utilități, operatorii de transport să folosească la comun date care acum fie nu sunt publice, fie nu se colectează.

Moldovan spune că va continua să dezvolte proiectul smart city în ciuda altor probleme care ar putea exista pe alocuri în oraș, precum gropi sau străzi neasfaltate. „Orașul inteligent nu se conduce și nu de administrează doar de către administrația locală”, spune el. „Cetățeanul trebuie să co-creeze orașul inteligent, și nu doar să fie un consumator pasiv.”

Ca să afli mai multe despre inițiativele tehnologice din Alba Iulia citește și portretul lui Claudiu Ceia, care a ajuns, după ani de Facebook și câteva luni la guvern, să dezvolte aplicații în parteneriat cu autoritățile.