[EduDoR] Ce duce în spate un elev de clasa I?

La sfârșitul lui ianuarie, în ultimele zile din semestrul I, am rugat câțiva părinți să fotografieze ghiozdanele copiilor. Am vrut să știm ce conțin, cât cântăresc și ce consecințe are purtarea unui ghiozdan prea greu asupra sănătății unui copil de șapte ani. Iată ce am aflat.

Vlad, Școala Gimnazială nr. 7, București, 2.5 kg, o zi de luni

Ghiozdanul conține trei manuale, două caiete tipizate, un caiet dictando, un caiet special de matematică, un caiet de lucru la Comunicare în limba română (CLR), un caiet cu foaie velină, penar, carnet de note, portofel.

Horia, Colegiul German „Goethe”, București, 4.6 kg, o zi de joi

Horia are în ghiozdan două manuale de limba germană, două cărți de lecturi în limba germană, un caiet mare și patru mici de matematică, germană și Cunoașterea mediului, penar, o sticlă cu apă de 0.5 l, o cutie cu mâncare, șervețele.

Iustin, Şcoala „Ion Simionescu”, Iași, 3 kg, o zi de vineri

Ghiozdanul conține un auxiliar de matematică pentru consolidarea cunoștințelor, un manual de matematică, Gazeta Matematică, un manual de CLR, un abecedar, un caiet de lucru la Dezvoltare personală, un caiet pentru limba română, unul de matematică, penar, sticlă cu apă și o gustare.

Daria, Școala nr. 178, București, 3.2 kg, o zi de joi

În ghiozdan sunt: un manual, un caiet special, unul de teme și o culegere la matematică, un manual de CLR, un caiet special și unul de teme la română, un manual și un caiet de engleză, un repertoar, penar, o sticlă cu apă și cutiuța cu mâncare.

Radu, Școala nr. 146 „I. G. Duca”, București, 3.4 kg, o zi de joi

Radu are în ghiozdan: un manual de CLR, un caiet special de CLR, un caiet tip 1, un caiet cu foaie velină, un manual de matematică, un caiet special de matematică, un caiet de aplicații la matematică, un caiet mic de matematică, un manual de religie, un caiet de religie, un caiet la Dezvoltare personală, penar, culori, sticlă cu apă, un pachet cu biscuiți, un baton cu cereale.

Clara, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, București, 3.5 kg, o zi de joi

Ghiozdanul conține: un manual de matematică, Caietul elevului la matematică, o culegere de matematică, un caiet de matematică, un manual de CLR, Caietul elevului la CLR, o culegere la CLR, o carte de lectură, fișe de lucru, două caiete cu foaie velină, un caiet tip 1, penar, o sticlă cu apă de 0.5 l, batiste de hârtie, caserolă pentru sandwich, o fustiță de schimb pentru after-school.

Maia, Şcoala „George Topârceanu”, București, 3 kg, o zi de joi

Maia are în ghiozdan un caiet și două cărți de CLR, un caiet și două cărți de matematică, două caiete de schimb, penar, o sticlă de 0.5 l cu apă.

Sara, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Zalău, 3.4 kg, o zi de joi

În ghiozdan sunt: un penar dublu cu creioane colorate, creion grafic, cariocă, stilou, gumă de șters, corector, liniar, manual de CLR, un caiet tipizat de lucru la CLR, un manual și două caiete de matematică, un caiet de scriere tip I, maculator, vocabular, carnet de note, sticlă cu apă, foarfece.

Dimitri, Școala „Casa Montessori”, București, 1.5 kg, vineri

Dimitri are în ghiozdan doar o carte, o pereche de adidași și o sticlă cu apă.

Medicii spun că un copil de șapte ani ar trebui să aibă 23 kg (calculul se face după o formulă matematică: 2 x vârsta copilului + 9) și că greutatea ghiozdanului nu ar trebui să depășească 8.5-10% din greutatea copilului. Adică maximum 2.3 kg.

Din cele nouă fotografii cu ghiozdane primite de noi, unul singur respectă această recomandare: în cele mai încărcate zile ale săptămânii, marțea și joia, când are și sport, Dimitri, elev la o școală privată, cară 1.5 kg. În rest, își ia cu el doar o carte, pentru că toate celelalte materiale sunt la școală.

Ceilalți opt elevi învață toți la școli publice din București și din țară. Dintre ei, doar unul se apropie de valoarea maximă permisă: Vlad, cu 2.5 kg. Restul depășesc cu cel puțin un kg. Ba Horia, de la Colegiul German „Goethe”, din București, cară chiar dublu: 4.6 kg. Spre comparație, Tudor, elev în clasa I în Bruxelles, își ia cu el la școală un singur caiet (pentru că are nevoie să-și exerseze scrisul) și două-trei dosare în care păstrează fișele de lucru. Manuale nu are.

„3.5 kg e mult”, spune categoric prof. dr. Gheorghe Burnei, șeful Clinicii de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică la Spitalul de Urgență pentru copii „Marie Curie”. Un ghiozdan care depășește greutatea maximă recomandată sau purtarea lui pe un singur umăr duc la o „atitudine vicioasă”, care înseamnă un dezechilibru al umerilor și al bazinului: copiii ajung să stea cu un umăr mai sus și unul mai jos, cu un șold mai sus și unul mai jos sau cocoșați, cu umerii aduși în față.

Dar, insistă dr. Burnei, purtarea unui ghiozdan ani în șir, chiar cu o greutate mai mare decât cea admisă, nu este cauza principală de apariție a scoliozei (curbarea coloanei), așa cum mulți părinți cred, ci doar un factor favorizant, la fel ca istoricul familial.

„În 85% din cazuri nu știm ce a provocat scolioza”, spune dr. Raluca Damean, medic primar Ortopedie și Traumatologie la Spitalul Regina Maria. Boala apare cu preponderență la fete și nu există teste care să determine dacă un bebeluș va dezvolta sau nu scolioză, iar apariția ei nu poate fi împiedicată.

Dar ghiozdanele prea grele, spune dr. Damean, duc la dureri de umeri și de spate. „În ultimii cinci-șase ani au venit tot mai mulți copii de ciclu primar cu dureri de spate.” Pentru ei, soluția e tonifierea musculaturii paravertebrale, adică a mușchilor aflați de-o parte și de alta a coloanei, fie prin gimnastică medicală, fie prin orice sport care întărește acești mușchi, cum ar fi înotul sau baletul. Și profesorii de educație fizică ar trebui să știe și să facă astfel de exercitii la ore, spune dr. Damean.

Medicii îi sfătuiesc pe părinți să reducă greutatea ghiozdanelor, să le înlocuiască cu cele tip troller sau cele care au curele care se prind și peste piept și în talie (ca rucsacurile alpiniștilor) sau, pur și simplu, să le care copiilor ghiozdanele până în clasă.

Foarte important este și ca părinții să semnaleze medicilor de familie orice modificare în postura copiilor. De anul trecut există și un program de depistare a copiilor și adolescenților cu scolioză, dezvoltat de Spitalul Marie Curie și rețeaua medicilor de familie, care speră să vină în curând și cu date privind numărul de copii cu această boală și incidența ei.

Dincolo de recomandările medicale privind greutatea unui ghiozdan, învățătorii și părinții ar trebui să știe că există chiar reglementări scrise în acest asens încă de acum 20 de ani. Articolul 28 din Ordinul 1955/1995 al Ministrului Sănătății spune că, pentru copiii din clasele I-IV, „greutatea conținutului ghiozdanului nu va depăși 2-2.5 kg”. În octombrie 2015 a existat chiar o interpelare a deputatului Petru Movilă, membru în Comisia pentru Sănătate și Familie, prin care ministrul Sănătății de atunci, Nicolae Bănicioiu, era întrebat ce măsuri a luat pentru punerea în aplicare a acestui ordin. O lună mai târziu, răspunsul a fost că reprezentanții ministerului Sănătății se vor întâlni cu cei ai ministerului Educației și cu alte organizații pentru a găsi „metodele practice” de reducere a greutății ghiozdanelor.

În toiul unei reforme curriculare, respectiv al unei anchete naționale privind îmbolnăvirea unor bebeluși din cauza necunoscută, e puțin probabil ca cele două ministere să facă din ghiozdanele copiilor de clasa I o prioritate.

Soluția ar putea fi mai simplă de atât și ar putea veni de la părinți, profesori și directori de școală: chibzuință și colaborare. Împreună ar putea hotărî de câte caiete speciale și materiale auxiliare e într-adevăr nevoie, dacă unele din ele pot fi lăsate și în clasă și cum s-ar putea găsi fonduri pentru cumpărarea unor dulăpioare individuale, precum cele pe care le vedem în filme. Nu ar trebui să fie atât de complicat.

(Au contribuit Oana Sandu, Medeea Stan, Ana Maria Ciobanu)

Le mulțumim tuturor părinților care ne-au trimis fotografii cu ghiozdanele copiilor lor.