Loud Bodies

Patricia Blaj, 24 de ani, a început să se gândească serios să-și deschidă o linie de haine cu mărimi incluzive când a simțit pe pielea ei că persoanele care poartă mai mult de măsura XL nu găsesc haine potrivite în magazinele din România.

Ideea de la care a pornit a fost o colecție de haine cu 15 mărimi, dar a știut că nu va fi posibil: banii nu îi permiteau.

Mulți i-au sugerat să încerce crowdfunding, dar s-a temut că în România un astfel de demers e perceput „ca și cum stai cu mâna întinsă și aștepți să dea oamenii bani să te îmbogățești de pe urma lor”. S-a gândit și să aplice la Start-Up Nation, programul guvernului de finanțare pentru firme mici și mijlocii, dar nu ar fi știut să-și îndrume eventualii angajați cum să coasă o haină – important era să găsească un atelier și un designer în care să aibă încredere și cu care să împartă deciziile de design.

A decis să vândă mai întâi tricouri ca să strângă bani. Tricourile, de nouă mărimi, sunt comandate din străinătate și apoi imprimate cu design ales de ea și de restul echipei din proiect: prietenul ei, Emil, cu care împarte deciziile legate de identitatea vizuală, și Alexandru, care are grijă de grafica tricourilor. Mesajele încurajează diversitatea și lupta împotriva stereotipurilor de gen și se încadrează conceptului întregului proiect: Loud Bodies. Sunt valori pe care Patricia le promovează și în ceea ce scrie atât pe propriul site, cât și în articolele pentru revistele Elle și Glamour, și în comunicarea cu cei peste 50.000 de fani din social media.

La început credea că 5.000 de euro sunt suficienți pentru investiție, dar până la urmă a avut nevoie de 10.000 (5.000 s-au dus doar pe materiale). Parte din bani au fost economiile Patriciei, iar cealaltă parte a fost contribuția mamei ei, bani pe care Patricia plănuiește să-i dea înapoi.

A lansat tricourile în iulie 2018, iar în câteva luni a depășit 130 de comenzi (prima tranșă de producție a inclus din start 600 de tricouri). Reacțiile entuziaste pe care le-a primit când a anunțat proiectul pe Facebook și pe Instagram au făcut-o să se aștepte la mai multe comenzi, însă acum crede că a avut un început bun. Din banii strânși în 2018 – un tricou costa între 60 și 80 de lei – a reușit să amortizeze prima tură de tricouri comandate și o parte din a doua, adică puțin peste 2.000 de euro, care au fost reinvestiți mai departe în materiale. Au fost mulți care i-au spus să se folosească de cunoștințele ei ca influencer și să roage cât mai mulți oameni să-i promoveze proiectul. „Am vrut din start să apelez la oamenii la care țin și pe care îi apreciez pentru ce fac, și nu să fac reclamă cu oameni pe care îi cunosc doar razant. Am vrut să fie un brand de suflet.”

Astăzi, Patricia are o echipă mai mare, de trei angajate, și colecții diverse: rochii, fuste, pantaloni, tricouri disponibile în 10 mărimi, de la XXS la 5XL. Patricia spune despre costuri că le acoperă, dar nu suficient cât să se simtă în siguranță. Momentan e foarte importantă dimensiunea etică a afacerii: continuă să le asigure femeilor din atelier un salariu aproape dublu față de minimul pe economie, împachetează comenzile în hârtie reciclabilă, iar resturile de materiale vrea să le refolosească și să le doneze către adăposturi de animale.

Povestea face parte din „24/7: Un ghid de viață și muncă pentru antreprenorul creativ”, volumul IV, un proiect editorial realizat de echipa DoR la inițiativa UniCredit Bank. Dacă vrei să citești cele 20 de povești din ediția 2018, îl poți cumpăra aici. Versiunea online a fost actualizată pe 1 august 2019 față de versiunea din print.