Pentru victimele violenței în familie, izolarea e periculoasă

Actualizare 20 mai: În aprilie, linia telefonică de urgență pentru victimele violenței domestice – 0800.500.333 – a primit cele mai multe apeluri din ultimele cinci luni – 308. Poliția Română a anunțat că, în martie, față de aceeași lună a anului trecut, a crescut numărul infracţiunilor de violență în familie cu 2,3%. În timpul carantinei din lunile martie-mai, mai multe țări au raportat o creștere a cazurilor de violență domestică. În aprilie, Organizația Națiunilor Unite cerut guvernelor din toată lumea să ia măsuri pentru a stopa violența în familie, ca răspuns esențial la efectele sociale ale pandemiei.

„Ce crezi că este mai important pentru mine? Siguranța sau sănătatea? Acum sigur o să mor. Nu mai am putere.” Ăsta e răspunsul pe care o femeie care se află într-o relație abuzivă i l-a dat Anei Rădulescu, directoarea Asociaţiei Asistenţilor Sociali din România, zilele trecute.

Rădulescu tocmai postase pe Facebook un articol despre cum izolarea acasă poate escalada violența domestică. Femeia a citit ce postase Rădulescu și a găsit un moment sigur, când soțul abuziv dormea, ca să ceară ajutor. Îi era foarte frică de i se poate întâmpla acum cât soțul e mereu acasă. Rădulescu a stabilit cu ea o altă oră potrivită când aceasta era în siguranță, ca s-o pună în legătură cu un asistent social. Împreună au făcut un plan pentru momentul în care un nou conflict va apărea și va fi nevoie să plece din casă – ce documente și haine să-și pregătească, ce adăpost o poate primi, unde să-și țină telefonul și la ce ore să fie sunată de asistent.

Nu e ușor nicicând să pleci dintr-o relație abuzivă, și e chiar mai dificil acum, când mesajul tuturor – de la apropiați la autorități – este să stai acasă. În China, unde pandemia durează de câteva luni, cazurile de conflicte violente în familie s-au dublat; și este vorba doar de cele raportate la poliție. Alte țări europene au tras deja semnale de alarmă în privința asta, fiindcă izolarea în același loc cu agresorul, dificultățile economice, orașele închise, extenuarea resurselor umane din serviciile sociale și poliție sunt contexte prielnice ca femeile să fie abuzate mai des și ele să raporteze mai rar.

Suntem departe de a fi rezolvat fenomenul violenței în familie. În România, 30% dintre femei spun că au fost afectate de violența fizică sau sexuală la un moment dat în viață. În 2019, în jur de 20.000 de femei au fost lovite. În familie. Dintre acestea, 44 au murit. Și acestea sunt doar cifrele raportate. Acasă e locul cel mai periculos pentru femei și asta o arată studiile și statisticile internaționale. În 2017, mai mult de jumătate dintre femeile care au murit au fost ucise de parteneri sau de alți membri ai familiei, potrivit unui studiu global al Organizației Națiunilor Unite.

Criza evidențiază că soluțiile sunt insuficiente

Soluțiile existente sunt deocamdată insuficiente. Abia de un an ordinul de protecție se oferă pe loc – anul trecut, polițiștii au dat aproape 7.900 de ordine – dar măsura nu este monitorizată de autorități, deși perioada de după raportare e cea mai periculoasă în relație.

2020 a început cu patru cazuri de crimă în familie; printre acestea unul în care bărbatul și-a ucis partenera, deși avea ordin de protecție, și victima anunțase poliția în repetate rânduri că-l încalcă. Însă nici polițiștii, nici oamenii din sistemul de justiție nu sunt specializați în domeniu și adesea re-victimizează persoanele și le arată, fie prin atitudine, fie prin lipsa sancțiunii agresorilor, că violența domestică nu e ceva grav. Ba mai mult – la nivel societal – este motiv de glumă; recent, creatoarea de modă Dana Budeanu, a îndemnat bărbații în emisiunea ei online să-și „altoiască” partenerele dacă îi ceartă în public, ca și altele să ia aminte. (Organizația civică Centrul FILIA și alți cetățeni au depus plângere penală la Parchet împotriva ei pentru instigare la violență domestică).  

În noul context – o criză de urgență despre care nu știm cât va dura, câți oameni va afecta din punct de vedere fizic, economic și psihic –, e nevoie de mai multă atenție pentru femeile care trec prin violență. Claudia Bădică, psiholog la fundația Sensiblu, care administrează un adăpost pentru victimele violenței domestice, spune că vorbește des zilele astea la telefon cu două femei care voiau să plece din relațiile lor, și care, în noul context, nu știu cum să facă asta și nici ce ar putea păți dacă ar fi blocate non-stop cu agresorii în casă.

„Riscul crește, presiunea este mai mare”, mi-a spus Bădică. Asta pentru că agresorii accentuează că e periculos acum să plece, le presează chiar să-și părăsească joburile, deși independența economică e vitală când vrei să o iei pe cont propriu. „Nu este vorba despre anxietate sau frici iraționale, este vorba despre niște frici reale pe care aceste femei le au zi de zi acasă, cu precădere mai mult acum, când sunt nevoite să stea în casă”.

„Și unde să merg, cine te mai primește pe criza asta?”, i-a spus o femeie Crinei Mureșanu, asistentă socială la Direcția de asistență socială a municipiului București. Femeia cu care Crina vorbește la telefon zilele astea este lovită de fiu, spune Mureșanu, și are acces îngreunat la servicii, iar reacția poliției a fost timidă în cazul ei. Mureșanu a făcut împreună cu ea un plan de siguranță, scenarii și mai optimiste și mai rele, inclusiv adăpostirea într-un centru. Plecarea e greu de decis în general, mai ales acum, spune Crina, care e și ea supraviețuitoare a violenței domestice.

În perioade obișnuite, asistenții sociali pot pregăti prin telefon victimele violenței pentru a pleca de acasă. Și pregătirea asta durează: o femeie pleacă dintr-o relație abuzivă în medie de șapte ori până reușește să o facă definitiv. Femeile au un telefon cu cartelă pe care îl ascund și îl folosesc atunci când agresorul nu este acasă. Asistenții sociali le sună când știu că e sigur să o facă, dar dacă el este acum permanent acasă din cauza coronavirusului, pregătirea nu mai e posibilă. Când nu poți fugi nici la vecini, nici la prieteni, nici la familia extinsă, e cu atât mai complicat.

Ce sisteme de protecție funcționează și acum

Săptămâna asta, Centrul de formare și evaluare în asistență socială pe care-l coordonează Ana Rădulescu a deschis o linie telefonică pentru a ajuta asistenții sociali să-și adapteze procesele de lucru noii situații, inclusiv cazurilor de violență domestică. Acum mesajul public este de a ne izola la domiciliu și, în contextul ăsta, puțini se gândesc la cazurile de violență domestică și ce se întâmplă cu ele, spune Rădulescu. „Nu vorbim la nivelul discursului public de riscurile care apar în momentul în care izolăm agresorul și victima împreună la domiciliu. Este extrem de dificil pentru victimele violenței. Este o dramă pentru multe dintre ele.”

„Sigur sunt foarte multe alte femei care sunt nevoite să se izoleze cu agresorul în casă și îmi dau seama că vor exista situații foarte grele”, spune și Liliana Ștefănescu Goangă, o avocată din Brașov specializată pe cazuri de violență domestică. „Bine ar fi să știe că trebuie să semnaleze orice formă de violență la 112, ori chiar să solicite ordin de protecție în instanță, pentru că acestea încă se judecă.”

Asta e una dintre veștile bune, cazurile de ordin de protecție se judecă în continuare în instanțele civile, pentru că sistemul de justiție le-a considerat urgențe. E de văzut dacă și practic, pe teren, cazurile de violență domestică vor fi în perioadă de stare de urgență considerate prioritare de polițiști.

„E o perioadă în care e mai greu să ajungi la victime”, mi-a spus Rădulescu, și de-asta orice ajutor al societății – al comunității (vecinii să sune la 112 dacă aud violență), al familiei extinse sau prietenilor, al autorităților care să accentueze că, deși trebuie să ne izolăm acasă, e important să raportăm cazuri de violența domestică – trebuie activat.

Specialiștii cu care am vorbit mi-au spus că una dintre soluții e ca femeile să găsească putere să-și facă singure sau alături de cineva apropiat (fie că e specialist sau nu) un plan: să-și țină actele de identitate într-un loc anume, să aibă un set de chei la îndemână, să găsească un loc unde să ajungă, fie că e un adăpost, o rudă sau un prieten. Adăposturile funcționează în continuare și primesc și persoane care se află în izolare pentru că ar fi luat contact cu cineva infectat cu coronavirus. Pentru astfel de persoane se va face o cameră specială de izolare în adăpost.

Ce se întâmplă în alte țări

Franța judecă și acum cazuri de violență domestică, dar linia de urgență pentru victime lucrează cu un personal restrâns. Jurgita Pečiūrienė de la Institutul European pentru Egalitate de Gen a spus pentru Euractiv că este îngrijorător că în Uniunea Europeană încă nu avem date despre cazurile de violență domestică în contextul pandemiei și al crizelor naționale. „Asta ne împiedică să învățăm unii de la alții ca să ajutăm poliția și celelalte servicii de ajutor să se adapteze la cazurile care apar în timpul crizelor”.

Și specialiștii din Statele Unite au transmis zilele astea că agresorii vor căuta să exploateze măsurile de restricție pentru a-și ține victimele în case. Cercetătoarea Jacquelyn Campbell de la „Johns Hopkins School of Nursing”, intervievată recent de jurnalista americană Rachel Louise Snyder, a spus că victimele violenței domestice au, de obicei, sistemul imunitar compromis din cauza stresului zilnic și ar trebui să fie testate pentru coronavirus mai repede decât restul populației. „Dar suntem într-o situație fără precedent, o stare de urgență națională, o pandemie care se mișcă mai rapid, mai surprinzător și mai adaptabil decât orice am văzut în ultimul secol – de fapt de dinainte să avem date și cercetare și sisteme prin care să abordăm violența domestică.”

Autoizolarea din China a dus la o creștere a cazurilor de violență domestică (și este vorba doar de cele raportate către Poliție). Fondatorul unui ONG împotriva violenței domestice, fost polițist, spune că abuzurile raportate s-au dublat de când orașele sunt închise. Într-un articol din publicația chineză Sixth tone, el adaugă că 90% din cazuri sunt legate de epidemia COVID-19. Între timp, serviciile de suport pentru supraviețuitoarele violenței domestice s-au restrâns.

Ce urmează nu va fi mai ușor

Andreea Bragă, membră a Centrului FILIA, a cercetat impactul crizei economice din 2008 asupra fenomenului violenței domestice. Mi-a scris recent că pierderea locului de muncă și, implicit, dificultățile economice cu care se vor confrunta mulți români vor fi factori favorizanți pentru violență domestică.

„Vor fi agresori care-și vor intensifica violența pentru că simt nevoia să-și reafirme masculinitatea, masculinitate ce a fost afectată de pierderea locului de muncă sau a statutului social. Asta în timp ce 61% dintre români consideră că este datoria bărbatului să aducă bani în casă, potrivit Barometrului de gen din 2018.”

„Pot fi cupluri care abia se descurcă de la o lună la alta și nu-și pot permite să trăiască singuri și să asigure cele necesare copiilor, mai spune Bragă, „așa că violența domestică va deveni o problema fără ieșire, dacă nu este deja”.

„Noi suntem bine”, mi-a spus vineri seară o supraviețuitoare a violenței domestice într-o sesiune online a grupului de suport a asociației Anais. Adela Szentes, psihologul asociației și cea care moderează grupul, le-a provocat să povestească dacă simt mai multă anxietate ca de obicei, un lucru firesc pentru cei care au trecut prin traume.

Femeia care a spus „suntem bine” voia să accentueze că altele o duc mult mai rău, fiindcă sunt acum și în izolare socială și în violență. Nici ea nu era chiar bine. Plânsese mult înainte, pentru că tocmai fusese anunțată că angajatorul nu-i va da concediul pentru părinți, deși e mamă singură și are un copil în clasa a III-a. „Să fii acceptat când te simți groaznic îți conferă un sentiment de intimitate și e bine”, le-a spus prin Zoom terapeutei și celorlalte femei supraviețuitoare care, mai apoi, s-au oferit să aibă grijă pe rând de copilul ei.

Ce poți face tu:

Dacă ai cunoștințe, amice sau prietene despre care știi că au fost abuzate în trecut de partenerii lor, ține activ legătura cu ele, având grijă în același timp să nu le pui în pericol.

• Întreabă-le când le poți suna sau scrie, trimite-le către specialiști (asistenți sociali sau psihologi) care le pot ajuta să-și facă un plan de siguranță, de folos în posibile conflicte;
• Dacă ai nevoie de sfaturi pentru a ajuta pe cineva sau ești într-o situație de abuz, sună la linia telefonică națională de urgență: 0800.500.333;
• Dacă auzi violență în blocul unde locuiești, sună la 112. În perioada asta, și polițiștii și asistenții sociali ajung mai greu la victime fiindcă scade posibilitatea ca ele să raporteze ce li se întâmplă fiindcă sunt tot timpul cu agresorii în case;
• Dacă poți, sprijină asociațiile care activează în zona violenței în familie. (Organizațiile Rețelei pentru prevenirea și combarea violenței împotriva femeilor, asociația Necuvinte). Va urma o perioadă grea pentru organizații neguvernamentale și orice susținere din partea comunității contează.