DoR de Cluj: Școala de design
Ce spun șapte tineri designeri despre renumita școală din Universitatea de Artă și Design, șansele pe piața muncii și închegarea unei comunități a modei.
IDE3A.ro, o tânără platformă dedicată modei clujene, a produs pentru dosarul DoR de Cluj, din DoR #17, un minidocumentar despre lumea designului vestimentar clujean. Vezi ce spun șapte tineri designeri despre renumita școală din Universitatea de Artă și Design, șansele pe piața muncii și închegarea unei comunități a modei.
Iulia Romana Pop și Cătălina Ciolan sunt studente în anul III la jurnalism și fondatoarele IDE3A.ro. Iată, pe scurt, ce au aflat filmând minidocumentarul despre lumea designului vestimentar clujean.
Cum ați gândit documentarul?
Lucrând la interviurile pentru IDE3A.ro, ne‑am dat seama cât de variate sunt părerile oamenilor vizavi de industria modei din Cluj. Așa că, pentru a îngloba cât mai multe puncte de vedere, am ales șapte designeri, majoritatea absolvenți ai secției de Modă – Design vestimentar de la UAD, și le‑am adresat același set de întrebări. Fiindcă toți au background asemănător dar fac lucruri diferite, am vrut să aflăm în ce măsură i‑a pregătit școala pentru întâlnirea cu piața muncii și cum s‑a dezvoltat comunitatea modei.
Ce‑ați aflat despre UAD?
Din ce ne‑au povestit personajele noastre, designul vestimentar la UAD se învață bine și cu drag. Școala și‑a creat un prestigiu în țară, datorită profesorilor care își încurajează studenții să gândească la nivel global și să ia în considerare toate aspectele meseriei, de la partea creativă și până la punerea în vânzare a unei colecții. Studenții au și oportunități de a lucra în domeniu, deja din timpul facultății, datorită parteneriatelor și a internshipurilor cu mari case de modă din afară. Cei care profesează de mai mult timp au simțit lipsuri în pregătire, pe partea tehnică și de execuție; lipsuri pe care facultatea a încercat să le repare, așa că începătorii nu par să le resimtă.
Ce puncte tari ați observat la designeri?
S‑a văzut clar că sunt pasionați și că muncesc mult ca să ajungă sus. Un avantaj ar fi că s‑au pregătit într‑un oraș creativ și deschis precum Clujul, dar care nu oferă încă o piață de desfacere la fel de bogată ca Bucureștiul. De aceea, tind să conștientizeze și mai tare eforturile pe care trebuie să le depună ca să se afirme.
Care le sunt provocările?
Majoritatea au spus că industria modei în România este la început și că asta ar putea fi o provocare și un avantaj. Trebuie să se plieze pe cerințele pieței, încercând în același timp să educe publicul și să‑și creeze o identitate.
Există o comunitate a modei aici?
Cei cu care am stat de vorbă consideră că există o comunitate a modei în Cluj, mai mult sau mai puțin conturată. Fiindcă majoritatea vin din UAD, se cunosc și se susțin reciproc. În plus, cei din exterior pot fi ca o gură de aer proaspăt și să ajute comunitatea să se extindă și să crească, prin noi colaborări, evenimente de promovare. Chiar și faptul că participarea la documentar a fost bine primită e un semn că această comunitate e deschisă la nou și dornică să se afirme.
Acest articol apare și în:
S-ar putea să-ți mai placă:
Obiectele care ne-au dat sens în 2020
Ce obiecte din jurul nostru și-au schimbat rolul în pandemie și ce lucruri noi ne-au ajutat să trecem mai ușor prin aceste 10 luni de incertitudini?
Andreea Borțun
28 de ani, regizoare, co-președintă Asociația TETA și co-fondatoare Ideo Ideis
Pentru alții (#1): Oamenii care fac cumpărături în locul celor vulnerabili
În jur de 200 de voluntari asigură aprovizionarea celor care nu pot ieși din casă în aceste zile.