DoR #42
Cumpără revistaDoR #42 e al treilea număr de pandemie, unul care apare în cea mai complicată perioadă a acesteia, cu cazuri în creștere și confuzie peste tot.
„Când lucrurile nu au sens”, spune jurnalista Lulu Miller, „dacă rezistăm pornirii de a le da sens imediat, vom trăi o creștere a potențialului uman”. Altfel spus, exact când ai vrea să te retragi înapoi în cutie e și momentul în care poți învăța cel mai mult sau poți croi o cărare nouă.
Cum negociem cu siguranța „cutiei” și cu spațiul din afara ei e și ideea în jurul căreia am grupat majoritatea poveștilor din numărul de iarnă. De la un fragment din cartea lui Lulu, De ce peștii nu există (citește-o neapărat iarna asta), la o colecție de obiecte care ne-au fost martore ale schimbărilor până la revelațiile pe care le-am avut despre „cutiile” în care locuim (că vrem lumină și plante, de exemplu) sau despre „cutiile” în care lucrăm (că sunt despre oameni, nu beneficii).
De la parcurile pe care le-am luat de bune și care ne-au fost refugiu până la mintea care uneori vrea să ne țină captivi într-o narațiune de victimă pe care trebuie s-o rescriem. De la negocierea rolurilor de fiice sau fii cu tați imperfecți din generații care s-au luptat cu propria lipsă de sens până la reinventarea muncii de teren a activiștilor pentru categorii vulnerabile într-o perioadă în care propriile lor joburi sunt în pericol.
Din cuprins:
• David Starr Jordan a fost obsedat de ordonarea lumii naturale. Dar cu cât dezvăluia mai mult din designul secret al vieții, cu atât universul părea că încearcă să-l împiedice.
• Când îți vezi de ani buni tatăl cum împunge mica economie subterană de provincie, pe cine crezi când DNA-ul îl anchetează pentru abuz în serviciu, iar el spune că e nevinovat?
• Ce am învățat în pandemie despre ce ne face bine acasă și de ce am avea nevoie pentru a munci mai bine împreună într-un birou din viitor.
• Povestea rasismului nu e completă dacă nu e spusă și de femei.
• Portretele a 14 oameni din sectorul ONG care lucrează cu cei mai vulnerabili cetățeni.
• O peisagistă traduce poveștile ascunse și strigătele de ajutor ale Cișmigiului.
• Cum am ieșit după divorț din cercul autodistrugerii și am ajuns într-un echilibru cu mine însumi. Și ce-am făcut ca pandemia să nu mi-l clatine.
Copertă ilustrată de Iulia Ignat
Obiectele care ne-au dat sens în 2020
Ce obiecte din jurul nostru și-au schimbat rolul în pandemie și ce lucruri noi ne-au ajutat să trecem mai ușor prin aceste 10 luni de incertitudini?
Editorial DoR #42: Când lucrurile nu au sens, nu te retrage în cutie
De la modurile în care se schimbă casele și birourile noastre până la munca activiștilor la firul ierbii, DoR #42 e despre cum înaintăm în continuare, chiar și fără hartă.
Ce am aflat în pandemie despre cât de echitabil se împart sarcinile în cuplu
Când partenerul mi-a spus că sunt și workoholică și mamoholică, mi-am dat seama că mi-am întins singură o capcană.
Și tu ți-ai organizat casa în pandemie?
Unii am simțit nevoia să ne debarasăm de obiecte care ni s‐au părut dintr‐odată inutile. Oare vom păstra spațiul câștigat?
De ce avem nevoie de lumină naturală?
Lumina soarelui e mai importantă pentru corpul nostru decât ne-am imagina. Iar dacă nu primim suficientă, tehnologia ne poate ajuta.
Acasă, un spațiu trăit
Mai încet sau mai grăbit, istoria ajunge, până la urmă, în casa fiecăruia și o remodelează.
Plantele ca formă de a păstra controlul
Dacă uzi florile, o să crească. Iată una dintre puținele certitudini din pandemie.
De ce ne-am luat animale în pandemie
Când n‐am mai putut atinge alți oameni, animalele ne‐au ajutat să recăpătăm o brumă de control.
Când biroul fizic dispare, relațiile modelează organizația
În pandemie, relațiile în echipe se schimbă. Un psiholog organizațional încearcă să vadă oportunitățile.
Colegul nou de pe ecran
Cum te integrezi într‐o echipă când nu poți fi în același spațiu cu ea.
Un lider mai bun, de la distanță
O echipă are nevoie de autenticitate, competență și empatie. În pandemie trebuie să le oferi cu și mai multă intenție.
Un an în care am lucrat de oriunde. Ce ne lipsește din viața de birou?
Două organizații diferite povestesc cum resimt munca la distanță, fără sediu, și ce s-ar putea schimba în viitor în modul de lucru.
Cine luptă pentru echitate socială în pandemie?
Am întrebat 14 lideri din sectorul ONG care lucrează cu cei mai vulnerabili dintre cetățeni ce bariere le-a ridicat pandemia, ce soluții i-a provocat să găsească și ce își spun ca să reziste într-un an în care echitatea socială are de suferit.
Ce ne spun arborii din parcuri despre cum să-i îngrijim mai bine?
Cișmigiul e printre cele mai vechi grădini din țară. Diana Culescu e printre cei mai activi peisagiști. Parcul și arborii sunt astăzi în pericol, însă Diana crede că există soluții.
Interludiu fără Dumnezeu. Fragment din „De ce peștii nu există”, de Lulu Miller
Cum să perseverăm într-o lume în care haosul va avea întotdeauna câștig de cauză?
Al doilea lucru care l-a terminat pe tata Versiune audio
În 2016, tatăl meu a fost acuzat de abuz în serviciu. A fost momentul în care am început să ne redescoperim unul pe celălalt.
Ca femeie romă ești mereu între două lumi Versiune audio
Anca Nica are 35 de ani și ultimii 7 și i-a dedicat muncii pentru împuternicirea femeilor rome prin Asociația E-Romnja, atât la firul ierbii cât și în lupta pentru politici publice incluzive.