Tehno-vrăjitoarea. Poezie pentru viitor
Actrița Mihaela Drăgan explorează un viitor în care femeile rome sunt libere.
Mihaela Drăgan este actriță și dramaturgă. În 2014, alături de actrița Zita Moldovan, a înființat compania de teatru feminist rom Giuvlipen. A făcut parte din distribuția filmului Aferim, regizat de Radu Jude, film câștigător al Ursului de argint la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. Mihaela a scris poemul Tehno-Vrăjitoarea pentru lucrarea ei video Future Is A Safe Place Hidden In My Braids, care pune bazele conceptului de roma-futurism, cu scopul de a centra istoria și cultura romilor în acțiunile de construcție a viitorului. Poemul își imaginează un viitor în care femeile rome sunt libere de oprimare rasială. Îl poți citi mai jos în română și în romani.
Acest articol face parte din seria Obiceiul pământului, un proiect jurnalistic multimedia despre amprenta sclaviei asupra relațiilor dintre romi și români.
Tehno-vrăjitoarea
De Mihaela Drăgan
Fata a venit să îi ghicesc în cărți, voia să știe viitorul.
I-am văzut amintirea durerii, trecutul ne curgea prin vene amândurora,
mai repede decât râurile care îi înecau pe strămoșii noștri, uciși de proprietarii lor.
I-am dat în cărți și am văzut viitorul nostru.
Mai real decât realitatea, mi s-au arătat cei de dinaintea mea.
Trecutul galopa în corpul nostru ca să facă loc pentru ce va urma.
Ne-am căutat viitorul în rădăcinile adânci ca să ne aflăm misiunea.
M-am văzut în ochii fetei ca într-o oglindă, eram una.
Și mi s-a arătat: va veni o ploaie mare cu stropi de foc care o să mistuie pământul și nimic nu va mai fi ca înainte.
Ce părea că stă, va fi efemer. Ce părea puternic, se va face mic.
Ce era scânteie, se va face limbi de foc. Și apoi cenușă. Am văzut.
Apele râurilor și mărilor nu o să ne înece ca în sclavie
Puterea pe care am adunat-o în atâția ani de opresiune
Nu o să ne lase să ne scufundăm în adâncurile mării.
Vom face o lume nouă din praful pe care l-am adunat pe picioarele rătăcitoare pe drumul nostru lung către libertate.
Noi suntem mișcarea, noi suntem valul care înghite, focul care mistuie,
răcnetul celor neîndreptățiți pe care niciodată nu i-am uitat.
Nu am murit niciodată cu adevărat atunci când ei au crezut că ne-au omorât.
Nu am ars niciodată pe deplin atunci când ei au crezut că suntem cenușă.
Apa nu ne-a înghițit cu totul atunci când ei au crezut că ne-au înecat.
Noi suntem misiunea.
Chaje, îți ghicesc ca să-ți risipesc grijile, dușmanul nu o să te doboare.
Când forța negurii din pielea ta o să-l învingă, atunci vei știi că nu ești singură.
Când pielea lui albă nu va mai valora nimic, vei știi că ești Luptătoarea.
Doboară forțele care te opresc de la destinul tău către rebeliune
Ești Revoluționara. Te-ai născut din cenușa surorilor arse, nu ca să imiți viața ci ca să creezi viață.
Ești Creatoarea.
Ești luminată de o mie de flăcări pe care cele de dinainte
Le-au păstrat scânteietoare pentru tine.
Tu ești visul lor, îngropat o dată cu cei de dinainte, în mormintele pământii.
Numele tău e eliberare.
Du-te și arată-le calea, ești Conducătoarea
Împreună cu surorile noastre, vei controla destinul, povestea noastră nu va fi ștearsă.
Ascunde-ți în plete, vrăjitoria și când va veni vântul, lasă-l să-ți poarte firele de păr cât mai departe.
Vor fi semințele care vor naște Tehno-Vrăjitoarele.
Ne vom înmulți prin puterea magiei noastre.
Ne vom multiplica prin tehnologia noastră
Neamul nostru nu va pieri.
Vom fi multe și vom avea un loc în lume. Este timpul.
A venit momentul să arăți lumii frumusețea poporului Mamei Kali.
Învață ajutorul întunericului. Va fi pace.
Nu ești niciodată singură, ești parte dintr-un plan mai mare decât noi toate
Tu ești Tehno-vrăjitoarea.
Viitorul îți aparține. Folosește-te de darurile pe care ei ni le-au lăsat,
nu suntem un neam blestemat așa cum ne-au spus minciunile albe.
Suntem cele care aduc schimbarea.
Folosește întunericul care locuiește în tine ca să fii o vrăjitoare. Tu ești viziunea.
Ce pare că e infinit devine sfârșit
Nu te teme de cuvintele brutale din inima ta fragilă, folosește-ți furia ca să creezi viitorul.
Mă uit la tine și văd supraviețuirea.
Ți-am citit în tarot puterea. Tu ești Eliberatoarea.
A venit vremea să îi lăsăm pe strămoși să se odihnească.
Am văzut romi baxtale în viitor. E timpul pentru următorul nivel.
Suntem cu tine. Și suntem mulți. Viitorul ne aparține.
I Texno-drabarni
Palal o Mixaela Drägan
I ćhaj avili te drabarav laqe and-el lila, kamelas te ȝanel pesqo avutno vaxt.
Diklem laqo dukhavipnaso godisaripen, o nakhlo vaxt thavdelas amenqe
maśkar o rat e dujenqo,
maj sigo sar el paja kaj tasavelas e amare butphuren, mudarde e rajenθar.
Drabardem laqe and-el lila thaj dikhlem amaro avutnes vaxt.
Mai ćaco sar o aka-nutno vaxt, kerdias manqe dikhle kodola anglal manθar.
O nakhlo vaxt thabde-las and-o amaro korpo kaś te kerel than andar so avela te avel.
Rodăm amaro avutnes vaxt and-el phuvale rizá kaś te arakas amari mísia.
Dikle man and-el jakha e ćhajaqi sar and-I jekh dikhlin, semas jekh.
Thaj kerdias pes dikhlo: ke avela jekh baro briśind e jagale suslença kaj dela jag e phuváqe thaj kanći na maj avela sar anglal.
So falas ke beśel, avela mulo. So falas zoralo, kerela pes tikno.
So sas iskra, avela jagale ćhiba. Thaj palal ućear. Dikhlem.
E lenenqe thaj derávenqe paja na tasavel amen sar and-I sklavia
I zor kaj kidemas lan and-e kadikita berśa maravipnasqo
Na mukel amen te tasas and-el paja e deravăqe.
Kerasa jekh nevi lumja andar o ućear kaj kideam les p-el xasarde pire p-o amaro lungo drom karing o vestipen.
Ame seam o paruvipen, ame seam e pajaqi balval kaj xal, i jag savi tharel,
o rovipen kolenqe bizakone saven nijkeh var na bistardeam len.
Amen na mulăm ćeaćes nijekhvar vi atunći kana von pakănas ke mudardăs amen.
Na thabardăm ćeaćes nijekhvar vi atunći kana von patiaile ke me seam ućear.
I pani na kapdăs amen ku sea atunći kana von patăile ke ame tasavdăm amen
Ame seam i misia
ćhaje, drabarav tut te biśarav tire griźe, o biamal na marela tut.
Kana i temina andar tiri morki marela les, atunći ȝanesa ke na san korkori.
Kana lesqi parni morki na avela les nijekh molipen, ȝanesa ke san i Maravni
Perau o zoră kaj na muken tut te ȝas palal tiri baxtlin karing o vazdipen.
Tu san I Vazdiarni. Kerdilăn tut andar o ućear le thabarde phenănghe, na te imites o ȝivipen thaj te keres o ȝivipen.
Tu san I Develni.
San dudărdi ik mija jaghendar save kodola anglal tutar
Achavdăs len andar tuθe.
Tu san lenqo suno, praxosardo jekhvar anglal e kodolença, and-el phuvale limoră.
Tiro anav si Nashipen.
ȝa thaj sikav lenqo o drom, san I Tradărni.
Khetanes amare phenănça, tu tradesa I baxtlin, Amari paramisi na avela kosli.
Garav and-te bal, o drabaripen vi kana avela o balval, mukh I balval te phiravel te bala sode maj dur.
Avela e kuțea kaj bianela e Texno-Drabarnăn.
Bariarasa amen maskar o zoralipen amaresqo drabaripen.
Butivarasa amen maśkar amari teknologia.
Amari sel na merela.
Avasa but thaj avela amen jekh than and-I lumja. Si o vaxt.
Avilo o vaxt te sikaves e lumjăqe o manușarno śukaripen e Kali Dajaqo.
Siklăr e teminăqo vast. Avela śandipen.
Na san korkori nijekhvar, san rig andar jekh bari buti maj baro sar sea amarenθar.
Tu san I Texno-Drabarni.
O avutno vaxt si tiro. Labăr tut e dinimaturia save von muklea len,
na seam jekh sel dino arman kadja sar phendăs amenqe e parne xoxavimata.
Seam kodola kaj anel o paruvipen.
Arakh I temina savo si and-e tute kaś te aves jekh drabarni. Tu san o dikhipen.
So fal pes ke si biagoresqo avela agoreça.
Na darav tut e phare lavenθar andar tiro tikno ilorro, arakh I xoli kaś te keres o avutno vaxt.
Dikhav tuθe thaj dikhav o dies te rano.
Drabardem and-el lila I zor. Tu san I Vestărni.
Avilo o vaxt te mukhas e butphuren te soven.
Dikhlem baxtale roma and-o avutno vaxt. Si o vaxt andar o avutno nivelo.
Seam tuça. Seam but. O avutno vaxt si amaro.
Acest text a apărut în DoR #46 într-un dosar despre sclavia romilor, curatoriat împreună cu Magda Matache, directoarea programului de studii rome de la Harvard și activistă pentru drepturile romilor. Pentru că orice vindecare a rănilor trecutului trebuie să înceapă cu recunoașterea și asumarea acestuia.
Acest articol apare și în:
S-ar putea să-ți mai placă:
Cupru, un poem anti-rasist
Versurile despre sclavie sunt ca o renunțare la viață. Trebuie să simți durerea ca să poți s-o pui în cuvinte.
Istoria ascunsă a strămoșilor romi
Mecanismele rasismului anti-romi au redus la tăcere poveștile familiilor noastre. Pentru a marca public această ruptură morală, reparațiile sunt esențiale.
Istoricii români sunt datori cu o altfel de povestire a trecutului
E nevoie de voință politică, de volume despre societățile sclavagiste și de expoziții pentru a vindeca rănile care încă traumatizează prezentul.